Toate rezultatele despre paralele, pagina 19
Cercul
se crispau umerii sub haina
cu un număr mai mare
zâmbetul se rătăcise printre bagaje
culorile reci încrucișau cuvintele calde cu cele înghețate
mama a aruncat o privire lungă
și a închis repede ușa
nelăsând îmbrățișarea să miște sentimentele confuze
infinitul era semn la fiecare capăt de drum
existam ca o aparență durabilă
un înger căzut dintre nori
căutând rosturi terestre și viabile
căci puse-n silabe de sticlă se spărgeau
m-am trezit într-un cerc
ce părea al meu
cu imaginea celei din urmă cărări
fără vreun punct cheie
[...] Citește tot
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre infinit
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre numere
- poezii despre nori
- poezii despre mamă
- poezii despre imagine
Coșmar de eșuat
Pe spumegânde creste, trase de edecari
Cu funii paralele 'n meridian, ce-ar sparge,
Întinde vântul pala pe pânzele-n catarge,
Ce înalță suplul cap din vis de-albi marinari.
Coverta lustruită de plânsete de ocean
Oglindă-i, înnourată, de cer cu abis de plumb,
Ce întinde fir șiroaie de ploi, trasoare-n bumb
Cu explozie de-un fulger ce aprinde atol, mărgean.
Din hula de metal, topit în creț lugubru,
Se înalță un scafandru, ca un mascul-sirenă,
Cu brațele cârlige, glas fante de balenă
Sorbind plancton de păsări, cu aripi rupte-n sumbru.
Se avântă goeleta spre-un ochi ciclop, cristal
Ca oaza dintre dune, ce așteaptă... o Morgana
Vânzând delir, speranță, mal de-o Copacabana,
Își înfundând noi oase în calcicul coral...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre păsări
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre plumb
- poezii despre ploaie
- poezii despre ocean
- poezii despre oaze
- poezii despre marină
Reculegere
Pe noi nu ne desparte brațul
Umil, ce stă întins și cere,
Nici soarta, când aruncă lațul,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart copacii
Jelindu-și goalele panere,
Nici câmpul unde se sting macii,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart tramvaie
Orbecăind prin cartiere,
Nici maldărele de gunoaie,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart oceane
Sau continente prizoniere,
Nici zboruri reci de avioane,
Ci doar o clipă de tăcere.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre tramvaie, poezii despre sunet, poezii despre copaci, poezii despre continente, poezii despre aviație sau poezii despre alb
Literele existenței
Chiar nu poți înțelege că merit mai mult?
Mai mult de atât. Mai mult decât o gheață de Luvru.
Eu decorez în gheața albiei de râu
Sau sfidez idealuri de lumi paralele
Am să închid lumina, am să închid unghiurile de lumină.
Voi deveni Săgeata de lumină,
Pe care o vei arunca în alte spirite, spre a se desprinde de cer
Pentru a făuri îngeri de gheață... atingeri de lumină vie
De vreau să schimb o viață, pot să o plimb prin diferite locuri,
Apoi să calc pe mormintele viilor din cimitire.
Dacă trebuie să luminez, voi brăzda cerul cu o săgeata
Săgeata va fi inscripționată cu acest cuvânt: "iubire".
Fiecare petală de iubire, se va risipi dincolo de flori,
Dincolo de literele abătute ale existenței.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre gheață, poezii despre viticultură, poezii despre schimbare, poezii despre râuri, poezii despre plimbare, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doruri visate
Dacă eu sunt în mansarda vechilor dorințe
vreau să-ncolțească sămânța dorului visat
spre pacea căutată în drumul printre stele
ascunsă-n pribegiile cu perimetrul finisat.
Destinele care au părăsit definitiv bucuria
ne lasă umbrele fără culori risipite pe ape
peste impresia vieților oarecum paralele
și sunt sătul de orarul adus prea aproape.
Dar timpul probabil îl am nemeteorologic
axul rotației îmi este fără punct de sprijin
regret însă munca plătită cu păreri de rău
și pun pe memoria brazdei un surâs blajin.
Azi e azi iar mâine mai are așteptările utile
cu dorurile visate puse pe culmile domoale
lângă clipele care citind și ascultând viețile
sunt învinse dar nu ne cântă un final de jale.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre viitor, poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre prezent sau poezii despre plată
Universuri paralele
De undeva răsare un univers
Din noțiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină
Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăștiat prin galaxii,
În sunete de serenadă
Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranța-i tot mai certă
Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzații de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început
[...] Citește tot
poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre început, poezii despre tornade, poezii despre talent sau poezii despre matematică
Viteza a treia
Eu nu mă iscodisem ce este lumina.
De fapt, nici nu știam că există.
La fel a fost cu Dumnezeeu:
Când m-am întrebat ce-o fi,
S-a cam supărat pe mine,
Îndepărtându-se cu viteza luminii
La pătrat.
Atunci, l-am conceput ca pe un triunghi,
Întrucât mai zăream
Numai două linii paralele,
Îndepărtându-se asimptotic
Spre una singură.
Asta m-a făcut să cred că Dumnezeu
E un punct...
Fix atunci
N-a mai fost.
Cu iubirea am pățit la fel:
Când m-a simțit iubind, și-a luat zborul
Din stomacul meu, ca niște fluturi,
Gonind cu viteza luminii
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre supărare, poezii despre superlative, poezii despre religie, poezii despre fluturi sau poezii despre existență
Pribegia drumului
Despre pacea dintre stele nu mai vreau s-aud,
vara citesc numai cărți despre polul sud.
Bătrânii nu mai țin amintirile în acord
și iarna citesc doar cărți despre polul nord.
Fiorul pădurii caută un fierăstrău
și munca este plătită cu păreri de rău.
Se vând culori pentru bilete rătăcite
pe scări din fire de paianjen împletite.
În muzeu un tablou privește nepăsarea,
zilele aduc apusul nocturn cu zarea,
nopțile văd zilele negre tulburate
prin destine fantastice puse-n palate.
Viețile sunt paralele spre amăgire,
doar anotimpurile sunt în prelungire.
Sunt sătul de orarul orb al vieții mele,
dar refuz pribegia drumului spre stele.
poezie de Constantin Rusu (2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre zile, poezii despre păduri, poezii despre palate sau poezii despre pace
Vieți paralele
Pentru noi, cei de la țară
viața-i tristă și amară.
Ne așteaptă vremuri grele,
nu putem scăpa de ele.
Vine iarna viscoloasă,
căldură n-avem în casă.
Pe masă n-avem ce pune,
boala cruntă ne răpune.
Vara-n arșița de soare
trudim din greu pe ogoare.
Voi, în desfrâu și lux trăiți.
La cei săraci, nu vă gândiți.
Pentru voi, noi existăm
doar atunci când vă votăm.
Atunci v-aduceți aminte
și de morții din morminte.
Ne cereți votul insistent
s-ajungeți în parlament.
De-acolo, nu vă dați plecați
decât când sunteți legați.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre votare, poezii despre țărani, poezii despre uitare, poezii despre sărăcie, poezii despre promisiuni sau poezii despre parlament
Întâiul mit
înțelepții spun că a viețui este sinonim cu
a inhala falii de oxigen și de nefericiri
în neînțelepciunea tinereții mele pipăi soarele și miile de stele cu degete de hârtie
cupola lumii îmi pare
o strană în care furtuni de meduze aliezee ale timpului mort aliniază planete
prin acest univers ostil port carcasa trupului viu
ramificațiile ei pătrund până la al șaptelea
element
în subterana sufletelor care continuă să viețuiască printre moloz marmură și mituri
pot preschimba această punte trecătoare într-o
viitoare viață?
lumea are la temelie picturile rupestre ca și cum oamenii de acum ar fi tot naivii ce au inventat arta
în demisolul singurătății
cu puterea întâilor născuți îți zic Ție Doamne
că ne-ai înțelepțit prin cuvânt chiar dacă
în universuri paralele acesta umblă deztrupat
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre trup și suflet, poezii despre tinerețe, poezii despre suflet, poezii despre singurătate sau poezii despre planete