musca+pe+caciula

Misterul...

de pe culmi de fantezie mai cobor din când în când
să văd lumea ce mai scrie şi poeţii rând cu rând
şi-ntr-o mare de cuvinte aranjate-n fel şi chip
intuiesc numai morminte şi castele de nisip

nici idei şi nici cadenţe numai iambi numai trohei
numai nobili excelenţe purtătoare de idei
numai versuri triviale numai ode curgătoare
numai albii fluviale de la munte pân-la mare

n-aud nici o melodie nici o notă nici un semn
nici o umbră de poezie- numai limba grea de lemn
e stăpână peste toate ce se scriu şi se vorbesc
de la mine-rupt în coate pân-la cei cu har ceresc

scot încet din cap căciula şi mă scarpin dur în pleş
mai drapez niţel şi nula trag un gât de Aqua Fresh
şi revin pe culmi stelare să continui procedeu
ba numit versificare ba misterul lui Orfeu...

poezie de Iurie Osoianu (10 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea negru

prea multă vară
alerga goală
prin suflet
părul tău prea negru
îmi râdea obraznic în faţă
ştiam că n-am voie să te privesc
vălul muşcă din chipuri
desfigurează vieţi
săream destinul
piatră despicată
cu-o plăcere interzisă
teritoriile interioare minate
explodau
atunci mi-am auzit inima
prima dată
cum bate ca o nebună
împărţeam secunda
în clipe somnoroase
şi nopţile se împrăştiau
în părul tău prea negru.

poezie de Denisse Huzum din Însemne
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa unui viu jefuit

ca o durere prinsă în cleştii istoriei relative
te privesc îndelung
şi îmi pari mult mai bătrân
în toată forfota asta
când virtualul
muşcă din timpul nostru
ca un animal
înţeleg
că în aceste vremuri
un câmp de maci
ar fi imposibil de cuprins
cu ochiul minţii
şi judecat în legea firii
acum când imaginile
cosmetizate
ating perfecţiunea
să pipăi devine obositor
căci era asta nouă
ne-a jefuit de viaţă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catacombe

în oraşul acesta fiecare
ascunde câte ceva
eu nu mă ascund, aduc chitara la care va cânta
nebunul acoperit cu frunze de arţar
ca şi cum şi-ar striga numele
la fiecare intersecţie
iar secundele nu ajung
să-şi audă ecoul,
copacii
vor arunca spre el frunzele
să-l îngroape ca pe un fetus
aruncat în dimineaţa
în care hingherii au descărcat în catacombe cadavre de câini,
rănile lor ca un cosmar încă muscă din tihna nopţilor.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felicitare

Soldatul din mine a ieşit la plimbare...
S-a urcat pe marginea cutiei cu buze
şi muşcă din pantomima unui sărut.
E rupere de nori
în cerc. Plouă cu diametre opuse.
Lângă linii trag malurile puncte la punct.
Oval
un fulger îşi descompune clipa
şi cade în sus
şi se loveşte de o emoţie...
trăsnită!
Ochiul a revenit pe orbită. E cald!
Vedeniile lui sunt semnate aşa..
Bag lopata-n Soare
Viaţa este apă tare
Salutare!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi printre noi

Îndeajuns de străini cu noi înşine

hrănim dorinţele afirmării

peste flori şi păsări,

cu paşi măsuraţi ca un pendul

marcăm trotuare de cuvinte

înfăşuraţi în setea orei,

fântâni arteziene,

artefacte medievale,

induc iluzia perfecţiunii

ca o voce fermă ce muscă din timpane,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguriţa muşcă

taie prăjitura cu iubire
de ciocolată o face
duci la gură delicat
parcă ai împleti o cunună
de flori îţi lunecă din linguriţă
pe buze în gură şi nu-ţi pasă
dacă are prea mult zahăr
beţia de arome pune stăpânire
pe creier şi te simţi
ca o albină nebună
sorbind nectar dintr-o floare
de lotus
aproape încerci un cântec
zadarnic priveşti lingura goală
îngândurat la lumina stelelor
te întrebi dacă glicemia n-a crescut?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi-noapte Luceafărul respira aburos
Privea peste umăr pe Calea Lactee simţind
Frigul cum muşcă înainte să vină
Haita albă
(Noiembrie încă reuşeşte s-o ţină-ntr-un cearcăn de lună)
În văzduh ustura rece
Iz de sfârşit
Şi de brumă
Azi-noapte parcă
Se scorojiseră pereţii odăii de umbre
De jocurile mele târzii
Tristeţea mă privea resemnată
Hai
Că nu-i nimic
I-am zis
Facem altele
Doar nu lăsăm focul să moară
Haitei îi e frică de el

poezie de Mihaela Poduţ Ienuţaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuia să fie

cronica unei morţi anunţate
când ţi-a pierit cheful de ori
ce poţi păţi după o virusare zdravănă (!?)
când nu sunt tratamente
eficiente
şi coronavirusul muşcă
cu o lăcomie crâncenă
nebună te fură dintre cei vii
ar fi încă un poet mort
cu pana
- n mână scriind
şi sorbind aerul cu sete
trebuia să fie o re
construcţie pseudo -
jurnalistică a unei crime
înfăptuită de un virus îm
potriva unui poet
şi împotriva scrisului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

INVENTARUL

Nici somnul nu muşcă din noaptea ca smoala
Când licurici colindă flămândele guri;
În crucea nopţii de încerci să schimbi momeala,
Vezi somnul că îţi scapă mereu printre gânduri.

Buimac, cu ochii cârpiţi de nesomn
Socoteşti grijile pe degetele de la mâini
O! Serviciu când aveam eram domn
Şi nu astăzi, când tai frunză degeaba la câini!

Reluând inventarul constaţi cu amărăciune,
Că pentru grijile tale sunt degete puţine!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!