Poezii despre joc de cuvinte, pagina 19
Veniți de luați cuvinte
Îngerii ne vor conduce
înainte de sfârșitul lumii, în hrube,
condamnați la moarte prin uitare
vom aștepta înghesuiți în placentă
lumea viitoare.
Lumina înghețată
ni se va lipi de buze, cleioasă,
bucăți de argilă spongioasă
ni se vor des-prinde de oase.
Copiii de spumă
ne vor construi din humă,
când vor bate prelung clopotele
ne vor boteza a doua oară preoții.
Oare ne vom mai aduce aminte
ce a fost mai înainte?
Veniți, veniți de luați cuvinte!
poezie de Florentin Palaghia din DIMPREUNĂ TIMPUL IAȘI
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemurirea cuvintelor
Nici dacă a-i scrie poezia perfectă
O utopie a literelor
Timpul nu iartă nimic
Cuvinte, oameni.. piatră,
Nemurirea nu ne-o oferim singuri
In efemeritatea fără sfărșit
Ce-o radiezi prin fapte... cuvinte
Străbate intunericul și veacurile
Cât lumea va exista
Și intr-o zi se va sfârși și ea,
Șoapta ce să zboare in univers
Pe buze de stele, aștri, comete
Toată viața poți să o cauți
E in noi din totdeauna
Iubirea... praf de stele din inima ta
Ce moarte nu are
Se metamorfozează
In floare, copac tot ce ne inconjoarā
Și intunericul de-ți este credință
Ce crezi că este vidul rece?
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cutreier cu pașii cuvintelor
Cutreier cu pașii cuvintelor,
labirinturi de inimi împietrite în nerostire.
Văd cu inima cuvinte golite de vocale,
brutal scrijelite pe inimi-pietre.
Le sterg, alb, cu versuri...
Ȋn unele inimi răscolesc jarul mocnit
al amintirilor
și-l învii apoi cu o lacrimă.
Adun semințe de mac
din inima mea
și le sădesc să răsară roșu de iubire
într-o inimă-stâncă aridă.
Culeg verde din frunze
să reînvii o inimă arsă de galben...
Cutreier...
văd...
simt...
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea gândului
Cuvintele mele, în noapte,
mai calde, mai tandre, mai dulci,
coboară din stele în șoapte
ce vin și se-aștern când te culci.
Îți sunt adăpost și speranță,
suport, mângâiere și vis,
sunt viața perfectă, romanță,
lumina din raiul promis.
Citește, zâmbește și iartă
acele cuvinte ce dor!
Trasează pe-a cerului hartă
o cale de gând arzător
Pe care,-n cuvinte flămânde,
să-ți vin, să m-aștern într-un rând
iar tu, cu privirile-ți blânde,
să-l poți mângâia: "Pe curând!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pepite
sunt la masa de scris
vine o lumină peste cuvinte
o întreagă lume
și eu o șterg cu guma
dar ea se așază din nou caligrafic
se scrie și se mărturisește
cu har mă simt
undeva în cernelile muzei
botezată
se miră oamenii de albastru
vin prin degetele mele
pe fereastră niște păsări
cu aripile strânse pe trup
să le scriu pădurile cerul marea iubirea
dispar sub norul de cuvinte
gros cât nedreptatea de a fi poet
om cu atâtea unelte
de săpat în adâncul celorlați
pentru pepite de poezie
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi sofisticată
sunt ca o pasăre de noapte solitară
muza îmi face cuib printre cuvinte
aștept zorii bucuriei să răsară
să îmi fac iarăși ordine în minte.
să aspir în mine coșmarele vieții
tot păienjenișul regretelor tardive
să cumpăr fericire la taraba pieții
condiment pentru salata de andive.
să coc pe raze colaci de lumină
colindătorilor să îi ofer cu drag
mirajul zilei să îl cos pe etamină
armonioase clipe să le pun pe șirag.
sunt multe lucruri de dus la bun sfârșit
să modelez cuvinte cumva am reușit.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 17
Sunt litere doar treizeci și una,
Însă cuvinte sunt nenumărate
Ca boabele de rouă-n care luna
Aruncă scânteieri de-argint în noapte.
Și ele-n propoziții se adună
Și fraze de tot felul se creează
Ce uneori ne par ca o furtună,
Iar alteori ca o plăcută oază.
Și curg discursuri lungi, plictisitoare,
Sau altele ceva mai inspirate,
Care vor trece iute în uitare,
Căci a le ține minte nu se poate.
Șuvoiul de cuvinte curge, curge,
În dragoste, un "Te iubesc!" ajunge.
poezie de Octavian Cocoș (15 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urc în cuvinte
Urc în cuvinte și le înțeleg sensul
până-n profunzime,
sunete mângâietoare
mă desprind de teama
care se ivește peste tot.
Pentru ca o dorită liniște,
să se așeze împrejur
nimeni nu face niciun efort,
suntem cu toții părăsiți
într-un haos al nepăsării.
Cu ochii permanent atenți
străbați nefericirea prezentă
și te simți nostalgic în amintirea
siguranței vremurilor trecute.
La ce poți să mai aspiri
când se pierde trăirea clipei de bucurie
împreună cu alții
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt către voi
am smuls gândurile din sufletul meu
au zburat către voi
le-ați primit cu sufletul deschis
din ele s-au născut poezii
m-am dezbrăcat de cuvinte, le-am dăruit vouă
m-ați învelit apoi cu sufletul vostru
m-ați mângâiat cu duioase cuvinte
atunci am înțeles că am găsit calea
sunt fericit, gândurile, cuvintele mele trăiesc
sunt purtate de voi mai departe
vă mulțumesc oameni frumoși
vă iubesc
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, Femeie!
poetul o îmbracă în cuvinte,
în flori,
în simboluri,
apoi o plimbă
prin lumea lui imaginară.
cerul atârnă deasupra lor
ca un fagure imens
în care stelele eclozează.
o îmbrățișează,
da, o îmbrățișează
dar ea are copii de născut,
semințe de pus la încolțit,
apa de dat în clocot,
pământul de afânat,
viața de luat la picior,
aerul puternic al fiecarei zile
de tras în piept.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!