hora

* * *

Înfumurat ţipăt,
margine a solitudinii
înhumîndu-mă -
solfegiu homo
arzîndu-şi dezbrăcările
pe altarul caznelor feministe.
Minţi îngheţate binecuvîntează
ecumenia mulgîndu-şi ghearele
în hora globală:
proiect de clonă divină...
Îmbălsămarea colindelor,
obraznic obicei
al desfrîului lăfăindu-se
în pauza de contrabandă
dintre morminte.
Pe coapsele amintirilor
interzise albumelor de familie
prooroci în schiloadă plenitudine
scriu testamentul
pustiului

[...] Citeşte tot

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultând tăcerea

de frumuseţe ai făptura udă
şi feeria ta aleargă-n oră
cu preacuvintele intrând în horă
în vremea cea puţină şi zăludă.

tăcerea sta aproape ca sonoră
şi lacrimile tale îmi sunt iudă
a ta privire de invoc a ciudă
şi rugăciuni o pace grea imploră.

ci iar suiai pe tâmple gânduri multe
ce nu-şi găsesc lumină de soroc
şi nu-i auz la ele să asculte.

adorm în sânge patimi ca de foc
în mine năvălind din catapulte
şi ţes în aer umbre-n nimb de joc.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe toţi?

De trecem Prutul cu flori
O să ne împuşte pe toţi
Acesti cretini şi mafioţi
Doar ei pot fi patrioţi

Bolşevici ce stau-n cucuvea
Peste Basarabia ce nu e a mea
E a nepotilor noştri Români
Ce vom fi pomeniţi divini

De trupul tării-l reîntregim
Să dansăm hora să zâmbim
Hai să trecem Prutul încă odată
Eternitatea cu flori asteaptă

Să ne cinstească in eroi
Scrişi cu curcubeu in veci

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora

Lui Grigore Alexandrescu, industriaş român

Era zâmbitoare,
Cântând se ducea.
În cer era soare
Şi flori pe vâlcea.

Pe lângă izvoare
Voioasă trecea. —

În cer era soare,
Şi flori pe vâlcea.

Sub ulmi la răcoare
Să şeadă-i plăcea.
În cer era soare
Şi flori pe vâlcea.

Era zâmbitoare,
Cântând se ducea...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară, tu eşti Raiul meu

Mândru sunt că-s românaş,
Îmbrăcat în costumaş,
Popular, cusut cu stele,
Căci e ziua ţării mele.

Haideţi fraţilor, veniţi,
Veseli, iubitori, uniţi,
Azi în zi de sărbătoare,
Ca să facem horă mare.

Te slăvim cu inimi mici,
De copii, părinţi, bunici.
Alba Iulia sclipeşte
Când românu-şi reuneşte.

Sunt român şi mândru-s eu,
Ţară, tu, eşti Raiul meu!

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaos la delir

Şi să cântăm. Ca sabia arcuşul
Din gemete să-l tragem, din cucută,
în paşi de horă proslăvind urcuşul
Spre culmea ca o mumă-a spaimei, mută.

Şi sărăciei lustru-i dăm cu pluşul,
Ca mortu-n păpuşoi să nu mai pută.
Vătaful, responsabil cu căluţul,
Veghează ceata, rezemat de bâtă.

Când poticnirile înseamnă-avânt,
Când cel mai rău înseamnă cel mai sfânt,
Descumpănit strâng pana şi transpir

La gândul că degeaba mă mai mir
Şi că acest nenorocit cuvânt
E încă un adaos la delir.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula patriotismului

Viespea slabă, costelivă şi lipsită de avere,
A dorit şi ea s-ajungă înăuntru-n stup, la miere
Şi-şi făcu cu grijă planul, fără urmă de sfială,
Să-şi realizeze visul chiar de Ziua Naţională,
Când albinele serbează şi au zi de relaxare.
Îmbrăcă deci salopeta de albină lucrătoare
Şi intră în urdinişul cu tot roiul prins în horă,
Ba în piept cu grijă-şi prinse o cocardă tricoloră.
Se dansa, era mult zgomot, dar albinele avare,
Se vedea că nu vor scoate de băut şi de mâncare
Şi cum foamea realmente o scotea deja din fire,
A-nceput din abundenţă din toţi porii să transpire.
Tot machiajul ce-l făcuse ore-ntregi cu multă trudă,
A-nceput domol să curgă, că părea o paparudă,
Cu un tricolor ce comic îi rămase agăţat,
Ca un clovn cu faţă tristă după ce s-a demachiat.
Alarmată veni paza cu lănci lungi, cu coifuri, scuturi,
Ce-alungă rapid intrusul cu împunsături şi şuturi,
Care stând pe-o buturugă vânăt şi în pielea goală
Medita la ce înseamnă viaţa fără de morală.

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă Eminului

Răsar pe culmi de dor albaştri
Luceferii în nopţi de vis,
Dar dintre-atâţia mii de aştrii,
Doar tu sclipeşti şi din abis.

Pentru puţini este cărarea
Cu nestemate pietruită,
Pentru cei mulţi e doar uitarea,
În umbre grele dăltuită.

La ceasuri vesele-n amurg
Cu slove candide pe buze,
Te prinzi ca unic demiurg
În hora dragelor de muze.

Şi peste veacuri obosite,
Lăsând o urmă de regret,
Pe ţărmurile nesfârşite
Găsi-voi aripi de poet.

poezie de Cristina Drăgoianu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul verii din gând

La poarta gândului, solie,
Ea îmi surâde-n zori de zi;
În strai ales, de poezie,
Aprinde glasul inimii.

Azurul nesfârşit te-mbie
Pe prispa verii aurii;
La poarta gândului, solie,
Ea îmi surâde-n zori de zi.

Când macii-n zarea purpurie
Se-ncing în horă pe câmpii,
Te-aştept, iubite, mărturie
Ne fie vrerea inimii,
La poarta gândului, solie...

rondel de Valeria Merca (17 iunie 2014)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora fraţilor

Mai dă-mi Doamne o singură zi
senină
să-mi văd noaptea culeasă
să-mi văd soba mireasă
şi din ce-o mai fi să fie
cruce plină de lumină
lacăt şters printre ştergare
frunză fără de tulpină
să dorm între fraţii mei
cum e buza-ntre cercei
să vâslesc în lumânare
coatele printre amnare
să zâmbesc
să ţip
să latru
şi să văd cu vinu-n patru
să mă legeni mamă dragă
peste-a tatălui de fragă
untdelemn din lemn de soc
singur să mă iau la joc

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!