Poezii despre fata morgana, pagina 19
Nepedepsit
Mă mișc, vorbesc, dar ca prin vis,
Căci sufletul mi l-ai ucis;
Trăiesc, dar parcă-s somnambul,
Inima mea-i doar un pendul.
Acum văd totul ca prin ceață,
Văd viață a mea nu e viață,
Mașină sunt, fără motor,
O apă-s, fără de izvor.
Cerul mi-e lipsit de soare,
Țărmul meu nu are mare,
Oaza mea-i doar o Morgană,
Eu-s epavă într-o dană.
De ce-ai promis un Paradis
Și apoi poarta mi-ai închis?
De ce-ai venit, doar ca să pleci,
Pe-ntortocheate, lungi, poteci?
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertine
trăiesc din ce îmi oferă fuga
în fiecare toamnă
bum
din mine picură ceva atât de puternic
mi se lipește de față și creier
știu că urmează să fiu jupuită
de buclele mele încărcate de conștiință
sânul îmi crește precum un sky-scraper
până la virgo sug galaxii &
îmi înfig mâinile în tranșeea neagră, internă
îmi fac loc să lovesc
fata cea nouă, oarecum tăcută
din cauza pierderilor neîncetate,
o manevrez ca pe o păpușă dezertată
în fața unui singur spectator
eu sunt mâna care o despică și o aruncă mutilată,
eu sunt silueta libertine et robuste ce o atacă dinăuntru
următorului om care mișcă o să îi pun un penny în palmă
închide și strânge
poezie de Ema Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarce-ți fața, Orfeus!
Pierdut,
în fața ferestrei arzi
amintiri și lacrimi...
Euridice e aici, jucăușă
dar nu o vezi de mâna cu care
privești în zare...
Palmele-i goale
visează
să-ți descopere argintul.
Ochii
și-au făcut drum
prin părul tău...
Întoarce-te, Orfeus
să-ți poată pătrunde
în suflet!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii bucuros că ai nasul pe față
Fii bucuros că ai nasul pe față
Și că nu-i pus cumva într-un alt loc
Căci poate te-ai simți cuprins de greață
Și nasul nu ți-ar mai plăcea deloc.
Imaginează-ți nasul tău iubit
De-ar fi precum un deget la picioare
Tu te-ai simți de-a dreptul păgubit
Să simți mereu în nări acea duhoare.
Și, vai, ar fi așa-nspăimântător
În părul tău să fie așezat
Fiindcă oricât ai fi de răbdător
N-ai suporta să fie gâdilat.
Iar dacă în ureche s-ar afla
Ar fi o mare, mare nebunie
Căci ori de câte ori ai strănuta
Creierul tău ar fi în agonie.
[...] Citește tot
poezie de Jack Prelutsky, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata de pe stâncă
Pe-o stâncă așezată la marginea mării,
O fată tăcută ca gândul,
Răsăritul vieții scălda în priviri cu ochii dilatați,
Simțea nerăbdare mării înspumate de-a săruta țărmul,
Ca și iubirea ce-n sufletul ei tânăr de mult clocotea.
Cum munții după îmbrățișarea mării tânjesc,
Cum păsările cerului coboară din zbor
Să arate că și ele știu să iubească,
Domnul spre fată privea drăgăstos
Știind ce destin frumos o așteaptă.
Căci nici o cutezanță omenească doamne,
Oftă cugetând printre clipe, fata de pe stâncă,
Nu mi-e atât de râvnită ca dragostea mea
Fără de care viața mi-ar fi zăvorâtă.
Doamne ocrotește-mi-o! în gând se ruga,
Când el cu sarea mării pe piept, radiind de iubire
Cu drag frumoasa visătoare de pe stâncă o îmbrățișa,
Făcând-o să învie, când soarele din mare răsărea.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă aș pune capăt durerii,
insomniilor, fricilor și visului
ăstuia alungit, prelungit al
(ne)clădirii cioburilor noastre
ca unic templu monumental,
schimbarea noastră la față
ar fi o murire sau o nemurire?
Dacă ai pune punct singurătății,
renunțărilor, izolării și tăcerii
acesteia uluite, ghemuite a
gândului agățat de muzica sferelor
netălmăcit prin grai de muritor,
schimbarea noastră la față
ar fi o despărțire sau o regăsire?
Dacă am pune cruce răstignirilor,
incertitudinilor, absenței și abandonării
acesteia încremenite, chinuite a
ideii lui tu care îl face să fie pe eu
[...] Citește tot
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat pentru începători
Ai multe morți de oameni dragi în față,
Nu este cazul să stai în genunchi
La prima încercare de la viață,
Când ți-a murit un verișor, un unchi...
Va trebui să te obișnuiești
Precum cu soarele de dimineață,
Căci altfel pe la prânz poți să orbești,
Ai multe morți de oameni dragi în față.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (1 octombrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Începătorul
Strâmbă-te în fața poeziei
Cu oase aruncă
Cu bucăți de cer deraiat
Scoate limba în fata ei
scrie cu pieptul o fiertură de respirație
pune mâna pe rimele ei aspre
și te înseamnă ca pe o vacă
în cicatricea laptelui
Strigă!
Sari într-o literă!
Zbiară după ceea ce ești
și trăiește cu poezia aia în burtă
să o naști
să o ucizi
și citind-o...
să te iubești!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă căuta prea departe
nici prea adânc
nu am aripi albe
călăresc doar cai verzi
mâncători de cenușă
un fel de pegași absurzi
care prin deșertul roz
scurmă-n dune după atlantida
și găsesc doar oaze morgana
precum cactușii supuși înfloririi
inventează primăvara și în vara veșnică
pentru dospit de fluturi imenși
cât muzeul antipa
asemănători cu două pleoape amorțite de vise
parcă niciodată terminate
un fel de avortoni monstruoși
numai buni de pus în formol
dovezi peste vreme că există inefabil
precum îndrăznesc câteodată să presez sentimente
pe o filă de carte
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autograf
Cel ce lumea o iubește
Strânge bani, avere;
Bea, mănâncă, chefuiește
Și dispare piere!
Pe când cel ce se gândește
Sufletul să și-l salveze-
Acel suflet și-l găsește
La Domnul să-l învieze!
Eu pe nimeni nu acuz,
Omul are libertate;
Nu sunt poetul ursuz
Și sper că-mi veți da dreptate...?
Unde nu-i înțelepciune,
Vom merge la judecată;
Dreptatea este-un tăciune
Dintre un băiat și-o fată:
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache (29 aprilie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!