condamnďż˝-mďż˝ sďż˝ mďż˝ iert

Miraculoasa vindecare

Moto: Am simţit o putere care a ieşit din Mine (Luca 8.46)

Iartă Doamne, eu sunt păcătoasa
Care-am îndrăznit să Te ating
Mă roade boala şi mă sting
Simt moartea şuierându-i coasa

De doisprezece ani îmi curge
Izvorul vieţii fără lecuire
Dar fără Tine nu e mântuire
Şi vlaga vieţii mi s-ar scurge

Şi disperarea m-a împins
Dar cel mai mult dintr-o credinţă
Că vindecare-i cu putinţă
De asta Doamne, Te-am atins

Şi-acum mă simt tămăduită
Aştept Iisuse să mă cerţi
Dar Tu eşti bun şi blând. Şi ierţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blind date

Cuminţenia pământului te aşteaptă la masa tăcerii
Nicio discuţie nu e mai aprinsă decât cea din priviri, scurtcircuitată de intemperiile vieţii
Inima mea, bătând cu sincope, se înalţă
Irişii ochilor se golesc apa sărat-amară
O lacrimă uitată pe-o geană
Trag oblonul peste-o amintire
Întuneric, pâlpâire
Zbor. Gandu-mi odihneşte pe un nor
Viaţa se scurge între cele două ferestre, că sufletul dimineţii
Nu căuta droguri în America,
Speranţa îţi este întotdeauna la îndemână!
Hai să ne întâlnim, că să ne vorbim!
Cea mai plăcută conversaţie se petrece în tăcere, doar din priviri
Sunt dispusă întotdeauna să iert mâinile ocupate, niciodată o gură închisă!

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin piaţa de legume - Parodie după (şi nu prea) "Când ochii mei te poartă prin lagune" de Luiza Neruţ

Te uiţi ca prostu-n piaţa de legume
Şi expresiv ca un calorifer,
Zâmbeşti la oamenii de cartier
Salutând cu aceleaşi proaste glume.

Mi-arăţi fasole pe un eşichier
Şi zâmbeşti, ştiind c-ai slăbiciune
Să băşeşti şi mort, (făcearai spume),
De juri că-n casă avem elicopter.

Apoi te-alinţi în propria-ţi duhoare
Din clociţi chiloţi cu gălbenele,
Părând că-i pictezi cu acuarele
Ca un copil din şcoal-ajutătoare.

Mahmură-i casa de băşini rebele
Din reacţia de barbotare.
Privesc şi iert când printre perdele
Şi ultima băşin-aprinsă moare.

parodie de Stelian Platon, după Luiza Neruţ (15 iulie 2013)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptul la diferenţă sau, mai pretenţios spus, respectul alterităţii ar putea să fie reclamat de orice slugă a securiştilor. Admit că nu ştiu cum să mă port cu aceşti colegi de specie. Nu îndrăznesc să-i iert, pentru că, iertarea fiind un act personal, nimeni nu are dreptul să ierte în numele altora, al victimelor, în primul rând. Ar fi imoral. Nu merită să-i urâm, pentru că nu merită să cădem atât de jos. Nici să le plângem de milă nu este cazul; nu suntem la fel de sentimentali ca ei. Autorilor atâtor vagoane de delaţiuni, care au contribuit cu succes la aruncarea în închisorile politice a milioane de cetăţeni oneşti, la moartea în detenţie a sute de mii, la răspândirea fricii în toate structurile sociale, la destrămarea familiilor, la terorizarea populaţiei şi la o mulţime de ticăloşii mărunte, nu le-ar strica puţin dispreţ.

Florin Pavlovici în Tortura, pe înţelesul tuturor (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri călătoare

Un gând senin mă luminează
În nopţile cu negre dungi,
E semn că iarna se scurtează
Şi zilele-mi vor fi mai lungi.

Poate-i scăpată de blestem
Şi nu-şi va mai ieşi din fire,
Stau linistit şi nu mă tem,
Se zbate-n ultimă zvâcnire.

Colţii nu i-a-nfipt prea tare,
A dorit să fie blândă,
Când să prindă vreo ninsoare
Nori-au adormit la pândă.

A plâns cu lacrima-i de gheaţă
Ce-i împietrise pe obraz,
Ursuză sau mai şugubeaţă,
Am să o iert, nu-i port necaz.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul

De ce te-ntorci la mine?
Nu tu m-ai parasit?
Acum ca mi-e mai bine,
Ma vrei iar de iubit?

Acum am alta viata,
N-am voie sa iubesc?
De ce imi pui in fata
ca te dezamagesc?

Ce te-asteptai sa fie
Dupa o despartire?
Tu sa petreci cu altul,
Eu sa cersesc iubire?

De ce ma vrei acum?
Doar eu sunt neschimbat,
Pustiul hoinar din drum
Acum pare barbat?

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Salut, blonduţo.
Maria: Salut, Luci.
Lucian: Lasă-mă să te văd... Mi-a fost dor de tine. Frumoasă, ca de obicei...
Maria: Scuză-mă, Luci, îmi pare rău că nu mi-am strâns părul de data asta, mi-am permis luxul de a-l lăsa desfăcut.
Lucian: Ah... Nu face nimic. Nici nu observasem. Regulamente stupide; cine are nevoie de ele? Nu-i nimeni aici, să ne verifice! Deci ne putem permite să le încălcăm, nu?
Maria: Păi, dacă ne permite comandantul nostru cel bun şi înţelegător, sigur că da; de ce nu?!
Lucian: Hmm... Te iert, de data asta. Pentru că mi-ai spus "comandantul", nu din cauza chestiei cu părul desfăcut.
Maria: Bine, mersi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda

N-am să las oglinda-n pace, am s-o sparg, cioburi o fac,
O urăsc şi rău i-aş face, deloc nu mi-a fost pe plac,
A lăsat timpul să şteargă luciul lutului din mine,
Smalţul ce lucea odată l-a furat şi n-arăt bine.

Mână-n mână-a fost cu vremea, au lucrat ca doi duşmani,
Măcinau lăsând în urmă rănile de peste ani,
Bibeloul de-altădată strălucea ca piatra rară,
Azi ulciorul fără toartă zace-n raftul din cămară.

Am gândit că nu-i de vină, am să fiu cu ea atentă,
Viaţa-n tumultoase valuri mi-a lăsat câte-o amprentă,
Adevărul reflectându-l nu m-a înşelat vreodată,
Dacă nu arăt prea bine am s-o iert: are o pată.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi ceara-n lumânar...

Şi de ce-ar mai ninge,-Anida, când nu poţi s-aduni o stea, când în palma-ţi se topeşte orice amintire-a ta?
Nu mai vrei să ştii de tine, nici de clipele ce trec, hibernezi ca o ursoaică, te-a prins somnul în sirec...
Te strecori printre secunde ca morganele-n deşert şi de fuga ta de tine, cum pot oare, să te iert?
Te-ai închis în poezie-n acolade de trohei şi în lanţuri ţii şi muza şi o mânui din condei
Ca pe o marionetă... dar curând va sucomba şi te vei trezi, Anida, doar cu pustnicia ta...
Fă-ţi provizii de cuvinte, răsădeşte-le în gând, cât nu le opresc la vamă, pe nimica să le vând!
Fără ele te vei stinge ca o rugă în altar, ceară lăcrimând pe cruce sau în sfântul lumânar...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai las o amintire peste flori

Am şi uitat, a curs atâta vreme,
Cum arăta pe chipul tău, blândeţea.
Prin amintiri, de-aş răscoli, m-aş teme,
Şi n-am să-mi iert dac-aş găsi tristeţea.

Ai luat cu tine, mamă, neuitarea,
Ca un înscris făcut sub legământ.
Ramâne tot, când ne-a venit plecarea,
Doar ea putea să-ncapă în mormânt.

Azi vin aici... să mai aduc o floare
Şi un regret, nechibzuinţei mele.
E prea târziu, şi prea târziul doare...
Tu iartă-mă, de-acolo, dintre stele.

Doar bietul timp, durerea ne-o mai stinge,
Prin rătăciri de gânduri şi simţire,
Azi nu mai plâng... dar lacrima tot curge
Să pună peste flori o amintire.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!