banii nu pot cumpara saracia.

Eu, pur şi simplu, pot iubi cât zece

Eu - pur şi simplu, pot iubi cât zece,
Aşa un suflet mare am în piept
Şi chiar iubesc, aşa e înţelept,
Că ştiţi cum este, vremea... vieţii trece.

Şi nu e unul care mă întrece...
Al zeului Amor fidel adept,
Eu - pur şi simplu, pot iubi cât zece,
Aşa un suflet mare am în piept!

Şi numai în iubire aş petrece,
E cel mai scump şi atractiv concept;
Dar dacă sunt întruna cald şi drept,
Iar draga mea se poartă, totuşi, rece,

Eu, pur şi simplu, pot iubi ŞI zece.

rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probleme

Am o problemă cu genunchii:
Nu vor nicicând să se îndoaie
Şi nicidecum să se înmoaie...
Ah, ce problemă cu genunchii!

Şi mai am una cu un zâmbet,
Căci nu pot fals de a surâde,
Frumosul las să mă încânte...
Problemă mare cu un zâmbet!

Altă problemă, cu vederea,
Când negrul nu îl pot zări
Şi doar pe alb vreau a-l iubi,
Asta-i problema cu vederea!

Problemă poate sunt doar eu,
Genunchii-s tari, zâmbetul dulce,
Vederea-n curcubeu mă duce,
Dar... nu pot fi un fariseu!

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot...

nu te bucura
şi nici nu mă compătimi când vezi
cum umblu vesel ducând pe umăr
craca de sub tălpile mele
gândeşte-te că am decis
să merg
cu inima desculţă
sau că drumul meu are
copacii continui
şi că
la o adică
pot chiar şi să zbor

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine, mamă!

Ca tine, mamă!

Pot, mamă, să-mi legăn copiii
Aşa cum se poate de bine,
Dar ştii, să îmi fie ruşine,
Nu-i leagăn mai bun ca la tine.

Pot, mamă, să cânt cum se cântă,
Pietoso, dacapo al fine.
Dar ştii, să îmi fie ruşine,
Nu-i cântec mai drag ca la tine.

Pot moarte să-nving şi să sufăr,
Să tac şi să plâng cum se plânge...
Dar, mamă, să-mi fie ruşine—
Nici plânge nu pot ca şi tine!

Chişinău 30 septembrie 2019

poezie de Mihai Ghidora (30 septembrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptul la fericire

Dreptul la fericire
se cumpără cu lacrimi

Libertatea vine din partea Domnului
împilarea vine din partea oamenilor;

Odată cu muniţia,
soldaţilor li se înmânează
şi ordinul de a ucide;

Cine nu caută pacea
în toate drumurile vieţii lui,
nu va avea parte de ea;

Lupta cu monstrul,
cu monstrul din sine,
durează toată viaţa.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăjitura care pluteşte-n derivă

Trupul meu este alb şi delicat împlinit.
Pot înota şi mă pot scufunda-n apă, neînvinsă.

Mâna care mă frământă uneori e aspră –
Dar eu păstrez întotdeauna flacăra inimii aprinsă.

poezie de Ho Xuan Huong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în gâtul meu
îşi fac sălaş
nişte privighetori
nu pot să-ţi spun
te iubesc
nu pot da înapoi
o-ntreagă simfonie
a bălţii ce musteşte a dor
în gâtul meu
decapitat de aripi
se întregeşte un zvon

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infatuare

Îmi sunt contemporan - şi mi-e de-ajuns:
Întregul paradis în mine-ncape.
Nu-mi pot fi întrebare, nici răspuns,
Dar, uneori, simt că-mi sunt prea aproape.

N-am decât vârsta gândurilor mele,
Nu pot îmbătrâni decât c-un vis;
În mâini port un buchet de asfodele
Şi-n ochi - un ev de fum şi-un zeu ucis.

Pot foarte bine să rămân închis
Şi să mă zbat între oglinzi rebele,
Multiplicat în orice gând proscris,
Murind la fel în orişicare piele...

Doar uneori, cum mă răsfrâng în ape,
Dar nu-mi pot fi-ntrebare, nici răspuns,
Pricep - când paradisul stă să-mi scape -
Că-mi sunt contemporan de nepătruns.

poezie clasică de Romulus Vulpescu (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mi se face rău cobor

pot să vorbesc despre tine şi ziua
când port o haină grea
şi faţa se umple de nefericire
când te ştiu îngrămădit în celula inimii
ca ultimul ocnaş fără apă şi pâine
pot să te duc pe drumul de sare
unde trec căruţaşii beţivi
cu biciul pregătit să-şi lovească mârţoagele
obligate la numărarea pietrelor
ce intră sub unghii

pot să îţi spun cine am fost într-o viaţă anterioară
şi în altă viaţă
şi în toate vieţile pe care le-am primit să te întâlnesc
mereu ai venit prea devreme
încurcat în alte destine
umilit de aşteptare

pot să vin de câte ori mă vrei
cuminte

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singular

Incerc un gest, un jalnic inceput,
De la persoana-a doua sa te mut,
As vrea sa te transfer si sa dispar
Catre persoana-a treia singular.

Caci eu cu tine nu mai pot vorbi,
S-au adunat prea multe ineptii,
A-ti mai rosti porecla nu mai pot,
De azi esti ea, te-ai departa de tot.

Si niste explicatii – tuturor:
Eu pentru ea as fi putut sa mor,
Pe unde merg, imi amintesc de ea,
Nu pot s-o uit, orice s-ar intampla.
N-am dreptul sa o strig plangand "Ramai!",
Cat sunt de singur la persoana-ntai.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de IngridM
Comentează! | Votează! | Copiază!