Poezii despre sun tzu munti, pagina 19
Pentagrama cometei
De evuri și milenii o stea citește-o Carte
Dintr-un abis feeric - cu munți, fântâni și gânduri.
Și-atât o-nduioșează cereștile avânturi,
Că se aruncă-n flăcări cu-ntregul ei departe
Și dăruiește lumii spre înviere-o moarte.
poezie de George Popa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frânturi de timp
nici noapte
nici zi
nu-mi uiti tăcerile
înghețate-n cuvinte.
munți de iubire-mi rostogolești
la picioare
dând tălpilor aripi.
știi să zbori
prin visele-mi toate
dezgolind orizonturi noi.
și tac
să auzi
tot ce nu pot să-ți spun,
veșnică iubire
uitată.
poezie de Lidia Muraru
Adăugat de Mira Donescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorule
Frunzuliță flori mărunte,
Munții mei, tâmple cărunte,
Dați frâu liber dorului,
Dorului, odorului!
Plimbă-te, dorule, plimbă,
Doinind nestemata limbă,
Flacăra mormântului
Pe viul pământului!
Du-te, dorule, tot du-te
Până-n zările pierdute,
Leagăn viselor pustii,
Copilandrelor prostii!
Lasă-te, dorule, lasă
Peste mireasa aleasă,
Din munți pân' la malul mării,
Doinind doina dragă țării
Pe aripile visării!...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecură ani
Trecură ani și au trecut și-acele
Cumplite răni făcute de război.
O, dulci poiene ruse ale mele,
Iar se preumblă liniștea prin voi!
Croindu-și drum prin beznele-adunate
De mare veacuri, farurile ard,
Și-n ochii lor, ca-n ochii unui frate
Se uită marinarii dinspre larg.
Pe unde greu, și-aducător de moarte,
Trecut-a tancul, albi se-nalță crini.
Iar pe șoselele odată sparte
Tractoare trec alături de mașini.
Pe unde brazii ciungi, cu plăgi deschise
Cereau vendetă, iar e bradul Domn,
Și-acolo unde inima răcnise,
O mamă-i cântă pruncului de somn.
[...] Citește tot
poezie clasică de Anna Ahmatova (mai 1950), traducere de Madeleine Fortunescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planeta albastră
Mă-ntrebam și eu, ce este
O planetă! E poveste!
Am să îți explic și ție.
Din Mica Enciclopedie
Am citit și am aflat
Că pământul nu e lat.
E rotund, o bilă mare,
Se încălzește de la soare.
Peste tot trăiesc copii
Veseli și spun poezii.
Una am învățat și eu
Și nu este deloc greu:
"Dragi copii, și mici și mari
Haideți să fim gospodari!
Să-ngrijim și pom și floare
S-ocrotim păsări, izvoare,
Munți și mare și pădure
Tot ce e frumos în lume.
Să iubim planeta noastră,
Minunata floare albastră!"
poezie de Ilinca Neacșu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odin și Poetul
Ei cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime și-n cadențe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Și juni nătângi cu țigarete-n gură;
Frizați, cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinți,
Să reciteze versuri de-ale mele
Spre-a coperi cu-espresia adâncă
Unei simțiri adevărate - niște mofturi.
Mai bine-aș smulge sufletul din mine,
Aș stoarce cu o mână crudă, rece
Tot focul sânt din el, ca în scânteie
Să se risipe, pân' ce va-njosi
Să animeze pe deșerți și răi.
O, și de-ați plânge chiar, dacă durerea
Adevărată și neprefăcută
V-ar topi ochii și a mea cântare
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Culoarea voinței
Plăceri albastre și nevinovate
Trec perechi, perechi
Florile din fața casei.
(pe care le-ai plantat aseară)
Sar coarda.
Trăim pe lume nebună de iubire.
Și fluturii aceștia
Frumuseți efemere,
Îmi gâdilă tălpile.
Norii se ascund, în joacă
După munți și după soare.
Ce faci? nu vii?
Închide robinetul, iubitule,
Și lasă pentru mâine
Puțină lumină.
poezie de Julieta Daiana Bock
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Vine toamna pe câmpii,
Cu arșițe, uscăciuni,
Cu trudite veselii
Și umile plecăciuni.
Coboară toamna din munți,
Cu răcoare și nopți lungi,
Cu pomeni de voie, nunți
Și cu scobitul în pungi.
Intră toamna în cămări
Din grădini și podgorii
Cu ardei, castraveciori
Și cu iz de mustării.
Fani grămadă-n camioane
Lăsând culesul, aratul,
Dau buzna pe stadioane,
C-a-nceput... CAMPIONATUL.
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și cărțile totuși...
Toate se trec sub bolți și pe lume:
stea ce se naște și codru bătrân,
oștire, și tron, și slavă, și nume....
Și totuși cărțile... Ele rămân.
Lângă casa mea pășteau niște miele,
cu behăit angelic, nedefinit...
Pe câteva le-am pus în poemele mele...
Numai cele de acolo nu au murit.
Ninsorile care cădeau pe colnic,
însoțite de-al iernii fagot,
mă rugau să le-așez într-un vers cât de mic,
ca să nu se topească de tot...
Pe o femeie iubită-n junețele mele,
după ani o revăd, ea-mi râde crispată,
frumusețea i-a rămas toată-n poemele mele
acolo ea nu va-îmbătrâni niciodată.
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Dabija din revista Flacăra lui Adrian Păunescu (17-23 iulie 2020) (19 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Făt-Logofăt
O! Făt-Logofete,
Cu netede plete,
Cu părul de aur!
Stăi, te odihnește,
Că-n deal te pândește
Un negru balaur."
"Frumoasă fetiță,
Cu lungă cosiță,
Cu mândru colan!
De dânsul n-am teamă
Căci am pe-a lui seamă
Al meu buzdugan!"
"O! tânăr semețe,
Cu blânde mândrețe,
Cu ochii de foc!
Balauru-i mare
Și milă nu are...
Stăi, ah! stăi pe loc."
[...] Citește tot
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!