zambet fals

* * *

De ce mi-e dor de tine?
Pentru că timpul nu se schimbă când doreşti
Şi pentru că, în mine, e multă rutină
De când ai plecat, într-o falsă lumină,
Văd clipa prezentă şi zaţul din ceşti
Îmi spune că sunt, vinovat fără vină.

De ce mi-e dor de tine?
Pentru că am încercat să nu-mi fie
Şi nu mi-a ieşit.
Pentru că nu poţi trăi într-o lume pustie,
Pe un fals teritoriu, cu munţi de hârtie.
Pentru că, prea mult te-am iubit
Şi-acestă iubire e-o flacără vie.

poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valsul fiarei...

te-aş invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă şi rece boage de noroc
te-aş invita la elegie şi unduire graţioasă
cu zâmbet şi melancolie în seara asta spaţioasă...

te-aş invita ca-n tinereţe ferindu-mi teama din privire
că mai târziu m-or lua băieţii peste picior şi peste fire
c-am îndrăznit să mă apropii de cea mai tristă din fecioare
de fata căreia şi plopii cu frunze îi şopteau că doare

te-aş invita cu gingăşia şi cu tandreţea mea de fiară
la valsul toamnei. Veşnicia?! Tu roag-o să mai stea pe- afară
să ne rotim ca-ntro poveste de la apus la dimineaţă
în dans ce trece fără veste în alte lumi şi altă viaţă...

te-aş invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă şi rece boage de noroc
te-aş invita la elegie şi unduire graţioasă
cu zâmbet şi melancolie în seara asta spaţioasă...

poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu

Nu e niciodata prea tarziu
sa iti sarut tristetea
sa ne topim in linistea inimii tale
sa inflorim mai apoi intr-un zambet,
apoi dezbracati in umbra zilei ce a fost
adormim in muzica viselor
fericiti sa ne putem sopti
un simplu
Te iubesc

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide uşa largă să-ţi intre fericirea,
un zâmbet să-ţi apară pe buzele-ţi ce-s moi,
când o să-mi vezi făptura şi desluşii menirea
vei şti că şi iubirea se face doar... în doi...

catren de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri (august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contopire

Dulce zână cu ochi blânzi
Şi cu zâmbet dulce, amplu...
Cu sărutul îţi cuprind
Chipul tău de înger tandru.
Iar mijlocul ţi-l cuprind,
tot, cu mâinile-amândouă.
Contopindu-ne-amândoi,
Într-un singur strop
de rouă
Izvorât dintr-o iubire,
Ce mereu o să ne plouă!

poezie de Sorin Mădălin Birceanu
Adăugat de Sorin Mădălin Birceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematica are reputaţia că ar duce la concluzii infailibile. Aceasta este pe de-a-întregul fals, căci infailibilitatea ei nu-i decât identitate. De două ori doi nu este patru, ci este exact de două ori doi, căci aceasta este ceea ce noi numim, mai pe scurt, patru! Dar patru nu înseamnă ceva nou. Şi această comportare apare mereu şi mereu în concluziile sale, cu excepţia formulelor mai complicate în care identitatea este mai greu de observat.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am ascuns în suflet

Te-am ascuns în suflet,
să nu te rănească nici o bătaie de inimă.
Buimace, te caută visele mele
plânse în ploile toamnei.
Te-am ascuns în suflet,
să nu te plângă nicio lacrimă.
Obosit de-atâta foşnet,
ai adormit pe-un zâmbet.

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

În plină zi

... în plină zi se face noapte
şi ninge iar fără de motiv...
şi caut zâmbet printre şoapte
tot caut negăsind nimic
... mai ai cumva vreo îndoială
că sunt terestru... şi poet
în lumea asta marţială
prin vers încerc să te iubesc...

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa nu trebuie ucisă

După o lacrimă
urmează un zâmbet.
După tristeţe,
o bucurie.
După un prieten pierdut
vine altul neştiut.
După o dezamăgire,
apare o speranţă
care nu trebuie ucisă.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata cu părul de foc

Te port în suflet şi în gând
Oare unde eşti acum
Plâng şi mă gândesc
Oare de ce te am lăsat să pleci...

Te-am trimis pe uşă afară
N-am realizat ce pierd
Un suflet cât o comoară
Un zâmbet superb
Eşti regretul vieţii mele...

poezie de Valentin Zaharia (16 iunie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!