sa ne iubim luni cu patos

Schimbare

îmi înfloreşte smochinul aura dimineţii
şi frucele se vor coace la soare
cum nopţile zeilor

pe capul tău de regină între aştri
coroană albastră de lumini
fără umbre şi cu patos divin

vor pune pe coapse imboldul
descoperirii plăcerilor pămânene
cu toamne de aur în oase de vânt

şi pielea ta de piersică coaptă
roşcată cu nervuri de regină înşelată
va naşte invidii de moarte
purtate crud în sufletul rănit

aproape că murmură timpul
prin gesturile lăsate ca sprijin
să prindă unicornul şi să-l pornească

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un doctor ocupat

Doctorul nostru din sat
Este foarte ocupat.
Vine luni cu trenul de marţi,
Şi pleacă vineri cu trenul de joi.
Aşa sătenii sunt trataţi
Pentru viaţa de apoi.

poezie de Dumitru Delcă (22 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura victorie

Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câştige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenţii marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba şi Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de şoc,
Morţi ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine şocuri electrice, le ştie Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înşelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul şi sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră-i un blestem

Iubirea noastră este un poem,
Umbrit se pare de un vechi blestem...
Cine ne-a blestemat să ne întâlnim?
Cine ne-a blestemat să ne iubim?
Cine ne-a blestemat ca să murim,
Deşi noi vrem ca să trăim...

Iubirea noastră va trăi,
Va trăi şi dincolo de moarte,
Oricât şi orice va dori
Ca pe pământ să ne desparte.

De aceea, acum, pe Pământ,
Noi ne iubim cu-nfrigurare
Şi de ne-am duce în mormânt,
Vom face asta ca o alinare.

Îţi cuprind capul în palmele mele
Şi mă scufund adânc în ochii tăi căprui,
Sprâncenele-s ca două rândunele

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aştept în nopţi cu lună plină,
Să socotim stele ce cad,
Să ne iubim, cum fără vină
Şi apele îşi ies din vad.

catren de Mihaela Banu (18 august 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu sigur că n-aş vrea acum
Să schimb al vieţii mele drum.
Mereu împreună să fim,
Noi doi, mereu să ne iubim.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţele

ea pozează cu părul căzut
pe ureche, cu mâna stângă
în aşternut
facem un selfie (?!) şi mai iubim fără frică
distanţele moi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ecuatorul gândirii

fac drum prin întuneric lumini să descopăr
goliciunea metafizică să mi-o acopăr
fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
conştiinţa lucrează broderii, dantele.

dialectici îngereşti picură din condei
adâncimi de suflet izvorăsc din idei
beatitudini şi extaze iau formă de concret
Dumnezeu m-a înzestrat cu minte de poet.

scriu despre viaţă cu patos de boem
timpul se transfigurează în fiece poem
mi-am construit destinul pe cântec şi slove
secunde am îndulcit cu fresh de mangrove.

apropierea de poeţi mod firesc al iubirii
prietenii îmbogăţind euatorul gândirii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negură peste tine, netimp peste noi

A noastră amuţire ne îngheaţă
În statuete scoase-n iarmaroc
Şi-n fiecare zi o precupeaţă
Ne dă târcoale pentru câte-un troc.

Se poate să avem un preţ de iarnă,
Pentru-a rămâne drepţi, măcar întregi,
Însă din purgatoriu parcă toarnă
Jăratec – apoi apele culegi...

Să ne iubim, că suntem închisoare
Pentru nădejdea ce ne este sclavă,
Să ne iubim, că suntem şi strânsoare,
În lumea fericită şi mârşavă.

Să ne urâm, că suntem locuinţă
De suflete, pe frunze de pelin
Şi câteodată, din obişnuinţă,
Gustăm amar, puţin câte puţin.

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alesul nostru ne-a păcălit

A spus "iarna nu-i ca vara"
Şi "Bă! Aici sunt banii voştri",
Iar noi, care iubim gargara,
Am crezut că... e de-ai noştri.

poezie de Paul Constantin (12 iulie 2010)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!