poezii vechi

Am înţeles şi eu

că ies în lumea asta mare
iubind cu îngrijorare femeia
care mă îmbrăţişează şi faţa
e strivită de oglinda unde
se pudrează dimineaţa destul
aş vrea să strig ce-am învăţat
abia de reuşesc să deschid gura
şi vorbele se târâie prin ierburi
asamblez pistoale în gând
şi le încarc cu poezii ce mângâie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calamburul

Spun, ca intelectual:
Calamburu-i apanajul
Omului spiritual
Şi e vechi ca şi limbajul.

poezie de George Budoi din Cartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi

Ştiu că va fi, va fi o zi
când printre stele voi pluti,
căci voi zbura atât de sus
încât al Soarelui apus
nu-l voi zări.

Iar când, din nou, va răsări,
voi veţi avea o nouă zi
în care mi-ar plăcea nespus
în ea, să fiu şi eu inclus
prin poezii.

Voi fi cu voi când veţi citi
şi, chiar de nu veţi auzi,
voi mulţumi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capricii

Tu vrei să ţi se scrie
poezii
cu o patimă desprinsă
din crimele în serie.

Dacă ai putea umple
cuţitele cu cerneală,
m-ai implora să scriu
pe gâtul tău nesărutat
ADIO.

Când vrei să ştergi totul, ia
o batistă în care ai picurat lacrimi albastre
şi apasă uşor
pe trecutul nostru
să nu ne doară!

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feminism cu strungăreaţă

Să fii femeie e un lucru rar
habar nu am cum se mai înţelege
să dai cu var
să speli
să calci din scoarţă-n-scoarţă
un stejar
să stai mereu în dreapta unui rege.
Probabil beau de sting
şi-şi fac curaj
când strâng din nuci crăpatele venituri
eu ştiu
habar nu am cum pot din aragaz
să scoată poezii
nuvele
şi-alte mituri.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezii

Ai sa ramai cu gandurile tale,
Si sufletul, plimbandu-se-n regrete,
Iar noptile vor scutura din poale,
Umbra dorintei tale, pe perete.

Dar tu tacerea ei n-o vei atinge,
Nici lacrimile, incercand cu mana,
Iar ingerul pe perna ta va plange,
Si uite-asa, va trece saptamana.

Ne pierdem viata-n imaturitate,
Si ne intoarcem in copilarie,
Cu florile iubirii refuzate,
Luate de altii-acum in custodie.

poezie de Ion Vanghele (2 august 2009)
Adăugat de Ion Vanghele
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci?

Asta-i farmecul din toate,
Să nu ştii despre ce scrii,
Obosit la miez de noapte,
Minunate poezii.

Scrii făr să găseşti motive,
Scrii la orice sentiment,
Şi din visele-ţi fictive
Scoti un vers inteligent.

Dacă scrii spre perfecţiune,
Ingnorînd ceea ce simţi,
Poţi minţi o naţiune,
Dar pe tine nu te minţi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un negru vorbeşte râurilor

Am cunoscut îndeaproape râurile:
Am cunoscut râuri la fel de vechi ca lumea şi chiar mai vechi
decât curgerea sângelui prin vinele omului.

Sufletul meu a căpătat profunzimea râurilor.

M-am scăldat în Eufrat la răsăritul cel dintâi al primilor zori.
Mi-am ridicat coliba lângă apele măreţului Congo, care-mi cântau nani-nani.
Am privit dincolo de Nil şi-am ridicat spre cer piramide.
Am ascultat cântecele Mississippi-ului pe vremea când Abe Lincoln
coborâse în New Orleans – şi i-am văzut sânii mâloşi
devenind aurii în lumina asfinţitului.

Am cunoscut îndeaproape râurile:
Străvechi, râuri ale amurgului.

Sufletul meu a căpătat profunzimea râurilor.

poezie de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile, scrisul şi vinul

Femeile, scrisul şi vinul
Sunt trei ale mele plăceri,
Ce mi le-a dat Domnul, divinul,
Să uit de-ale vieţii dureri.

Scriu poezii, beau şi iubesc,
De-acestea în veci nu mă las,
Cu ele eu simt că trăiesc,
Cu ele mă simt în Parnás.

poezie de George Budoi din Elogii vinului şi viei (26 iulie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem aspiranţi la... iubire?!

Ca o şcolăriţă cuminte,
am citit printre ridurile
de pe fruntea-ţi îngândurată...
Am aflat culorile din visurile tale
de când erai un adolescent
care scria poezii rimate ieftin...
De dragul tău,
am mângâiat macii cu miros de levănţică
deşi eu iubesc pe împăraţii Roşu şi Verde...
De câte ori am atins mătasea lor,
mi-au sângerat albastru-n buricele degetelor...
De dorul tău,
am ascultat muzică de jale
şi-am început să-ţi iubesc mâinile cele calde
care-mi scriu caligrafic în fiecare noapte,
pe trupul meu, în vis...
Ce-am mai făcut de dragul tău...?
Am citit mii de poezii,
am scris alambicat decriptări
unor feţe palide care nu înţelegeau nimic...

[...] Citeşte tot

poezie de Georgiana Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!