Serioase/triste despre placerea mea, pagina 18
Pentru că intrăm în zona computerului, am pierdut plăcerea de a citi. Eu sunt un cetățean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți lasă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. Pierderea obișnuinței lecturii este pericolul cel mai mare care amenință planeta, pentru că slăbește intelectul, puterea de gândire, și te face să uiți limba.
citat celebru din Zoe Dumitrescu Bușulenga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plăcerea Linei pentru vizitele ei era condiționată acum de dispoziția doctorului. Înainte cerea prezența prietenelor anume pentru a se văita de necazurile conjugale. Acum subordona tot confortului ei cel nou. Cu atât mai bine dacă era mulțumită! Mini, subt impresia dezorientării, pe care i-o pricinuise casa străină cu oamenii cunoscuți și oamenii schimbați în decorurile noi, plecă fără gânduri de revenire apropiată.
Hortensia Papadat-Bengescu în romanul Concert din muzică de Bach - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1927)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creația superrealistă, pe care noul romancier al secolului al XXI-lea o dorește, este un joc al mutărilor de destine, murdar și ineficient pentru un intelectual, care se pierde într-o lume viciată, nu lipsit de inteligență, de școală ascunsă a inițierii, chiar dacă se lasă purtat și zbenguit în lumea profană, care îl dorește pentru ideile și sclipirile minții perpetue spre gândiri înalte, satisfăcându-le plăcerea...
Ștefan Lucian Mureșanu în Regresivitatea termenului literar: durerea fizică și durerea sentimentală; dorul existențial
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul ce-i împodobit...
copilul ce-i împodobit
în scumpe haine princiare
și poartă lanțuri de giuvaericale
pe după gât
își pierde plăcerea jocului;
veșmintele-l stânjenesc la fiecare pas.
de teamă că se zgârie
sau își păstrează mâinile în colb
deoparte stă de lume
de spaimă nici nu se clintește.
- Mamă, oare-i priește
această închisoare de scumpeturi
dacă-l îndepartează de țărâna sănătoasă
dacă e jefuit de dreptul de-a pătrunde
în marele bazar al vieții-obișnuite, omenești?
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plăcerea primitivă pe care ne-o produce regăsirea unor elemente identice (groos) nu este singurul motiv care favorizează utilizarea comparației; la aceasta se adaugă faptul că utilizarea comparației poate aduce cu sine o ușurare a muncii intelectuale, căci, așa cum se întâmplă de obicei, comparăm ce este necunoscut cu ce este cunoscut, abstractul cu concretul, explicând astfel aspectele necunoscute și dificile.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare comparație, în special cea dintre abstract și concret, presupune o anumită minimalizare și o anumită economisire a consumului de abstractizare (în sensul mimicii de reprezentare); totuși, această economisire nu este suficientă pentru o explicație a comicului. El nu apare dintr-o dată, ci treptat, din plăcerea ușurării travaliului intelectual datorită comparației; există numeroase cazuri situate la granița comicului, a căror apartenență la comic poate fi contestată.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monahii lui Zalmoxis trecură spre zidul brădetului, intrară ca pe subt coloane și pătrunseră în poiană, unde ardea focul de vreascuri și cetină, pârâind și aruncând scântei. Ucenicii cei tineri, fără bărbi și cu părul tușinat pe frunte și pe după urechi, se ridicară cu grabă de pe trunchiurile lor și se închinară cu mâinile la piept făcând semnul tagmei. Erau bucuroși ca și veverițele; încercau să-și ascundă plăcerea de a vedea pământeni în domnia fiarelor și a singurătății...
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziulé
E timpul cînd pe valuri eterul înstelat
În toată-a sa podoabă se scaldă în tăcere,
Cu murmur dulce vîntul adoarme legănat,
Iar inima mi-e plină d-amor și de plăcere!
Și timpul urmă cursu-i de roze împletit.
Oh! să sorbim din unda plăcerii ce se duce!
Vezi, noaptea e frumoasă, Bosforu-mbălsămit!
Să ne-mbătăm de viață, amanta mea cea dulce!
Amoru-ți mă răpește! Iar ochii dulci ai tei,
Mă-mbată de plăcere, robesc a mea cățare.
Suflarea gurii tele e frageda suflare
Ce răspîndește gura amabililor zei.
Plăcerea se-nsoțește cu crude suferinți
Așa cum pe mormîntul frumoaselor fecioare,
Cu lacrimile calde ce vărs triștii părinți,
S-amestecă ghirlande de flori desfătătoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-aș retrage în cel mai groaznic deșert, dacă aș renunța la tot și n-aș mai cunoaște decât singurătatea absolută, niciodată n-aș mai avea îndrăzneala de a disprețui plăcerea și pe oamenii care o împărtășesc. În orice condamnare există multă invidie. Budismul și creștinismul sunt o răzbunare și o invidie a suferinzilor. Gândul renunțării este atât de amar, încât este de mirare cum omul a ajuns să-l conceapă.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciunul nu se împodobește pentru plăcerea ochilor săi ori pentru puțină lume ori câțiva prieteni, ci își sporește fastul viciilor sale după cât este de mare mulțimea ce-l privește. Ceea ce ne împinge înspre tot ce se manifestă cu semne de nebunie este prezența unui admirator și a unui martor. Dorința se stinge dacă îi iei putința de a fi ostentativă. Ambiția, luxul, desfrânarea au nevoie de o scenă: dacă le ții ascunse, le vei găsi leacul.
Seneca în Scrisori morale către Lucilius
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!