Serioase/triste despre ni memoria lui tata poezii, pagina 18
- aprilie
- Aprilie este cea mai crudă lună a anului, scoțând la iveală liliacul din pământul mort, amestecând memoria cu dorința, răscolind rădăcini apatice cu ploi de primăvară.
definiție de T.S. Eliot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Memoria bătrânilor slăbește pentru lucrurile care nu sunt esențiale, doar că rareori dă greș pentru cele care ne interesează cu adevărat.
Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Chronicle of a Death Foretold" de Gabriel Garcia Marquez este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Ne vom revedea odata
Crezi ca o sa-mi iert vreodata
Lepadatul meu de tata
Ori zicala: nu am bani
Tata noi n-am fost dusmani
Doar am vrut in felul meu
Sa te tin aici mereu
Sa mai lasi din bautura
Si tigara jos din mana
Insa astea nu te-au luat
Noi, noi trei cred te-am tradat
Te-am lasat singur in lume
Ai uitat de al tau nume
Si ti-ai pus in gand mai tata
Fapta asta, dura fapta
Ai pus streangul mortii in gat
Si pe loc te-ai omorat
N-ai lasat la pieptul tau
Un bilet la fiul tau
Eu credeam ca stii de mult
Ca te am mereu in gand
[...] Citește tot
poezie de Iliuță Cozma (15 noiembrie 2010)
Adăugat de Iliuță Cozma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui orator, însă, trebuie să-i pretindem ascuțirea de minte a logicianului, cugetarea filosofului, exprimarea aproape a poetului, memoria jurisconsultului, vocea tragedianului și, aș zice, gesturile unui actor celebru.
Cicero în De oratore, I, 28
Adăugat de Bianca
Comentează! | Votează! | Copiază!
De obicei memoria nu prezintă amintirile în ordine cronologică, ci ca un reflex în care ordinea părților e răsturnată. Viața chiar e foarte puțin cronologică, pentru că sunt multe anacronisme în seria zilelor.
Marcel Proust în À l'ombre des jeunes filles en fleurs, volumul 2 (1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Sfarsitul geloziei si alte povestiri" de Marcel Proust este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Răspuns la o epigramă în care autorul contesta valoarea volumului meu de poezii
Tot adâncul unei strofe
Nu oricăruia s-arată:
Orbul nu vede lumina;
Ce-i lumina vinovată!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Remember
Ce departe ești, întunecata mea iubită,
prin pereții odăii te văd ca prin sită,
și te-aud chemându-mă ca din altă planetă
și-mi scrii poezii pe obrazul de cretă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată...
Ești prea departe, tată, și îmi e dor de tine!
Te rog, vino acasa cât viața te mai ține,
Te rog, rămâi cu noi, nu mai pleca departe
Îmi este tare greu să te știu în străinătate.
Eram așa de mică atunci când ai plecat,
Dar anii s-au tot dus și m-am maturizat.
Privesc cum vremea trece, înapoi nu mai vine,
Un lucru nu se schimbă: am nevoie de tine!
Știu de ce stai acolo: datorii și probleme,
Dar și cu doru'-i greu, lasă pe suflet semne...
Nici toti banii din lume nu vor șterge vreodată
De pe obrazul meu vreo lacrimă vărsată!
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Gabi Dedu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucuria mea e oarba
Parca ieri eram pitic
La tine veneam grabit
Si mergeam la fel ca tine
Incercam sa-ti calc pe urme
Poate atunci eu reuseam
Insa astazi nu mai am
Nu mai sunt urme in care
Eu sa calc sa-mi fac carare
Doar traiesc din amintire
Cand stateam tata pe tine
Erai calul meu cel drag
Vezi tata eu n-am uitat
Imi e dor de toate acum
Si incerc ca sa nu plang
Insa ochii des se scalda
Bucuria mea e oarba.
poezie de Iliuță Cozma (24 noiembrie 2011)
Adăugat de Iliuță Cozma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată
Tată, îmi este dor de tine
Când nu ești lângă mine.
Dar știu... că lupți zi și noapte,
Ca oamenii să-i salvezi de la moarte.
Dar, te rog, să nu uiți de a ta sănătate
Și de inima care îți bate,
Căci moartea când vine,
Nu alege chiar pe nimeni.
Oamenii pe care i-ai ajutat,
Mulți din ei te-au uitat.
Tu ești bun, ai un suflet mare,
Dar n-ai sănătate pentru fiecare.
Bucuria ta cea mare
Suntem noi, copiii tăi.
Să n-ai nicio grijă, nicio mustrare,
Ca o să-ți fim sprijin la anii grei!
poezie de Vladimir Potlog (14 iunie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!