Poezii despre georgescu matei, pagina 18
Saturn
Se știe că
Are multe inele,
Toate făcând parte din
Uimitorul său minisistem de
Rămășițe planetare...
Neobositul timp Cronos.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâia ninsoare
Ești întâia mea ninsoare
Ce mă ninge în tăcere,
Nu e viscol, vifor mare,
E-alinare, mângâiere.
Neaua ce-o așterni în cale
De tristeți m-a-ndepărtat,
În zăpada fină, moale,
Crește liniștea în strat.
Lin se-așază peste creștet
Fulgii calzi, plini de speranță
Și-mi aduc în dulce umblet
Tihnă, pace, siguranță.
Geruri, viscole-n vâltoare
Vor veni în iarna grea,
Cu ninsori blânde, ușoare,
Tu, să ningi, iubita mea!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâia ninsoare
Ești întâia mea ninsoare
Ce mă ninge în tăcere,
Nu e viscol, vifor mare,
E-alinare, mângâiere.
Neaua ce-o așterni în cale
De tristeți m-a-ndepărtat,
În zăpada fină, moale,
Crește liniștea în strat.
Lin s-așază pe-al meu creștet
Fulgii calzi plini de speranță
Și-mi aduc în dulce umblet
Tihnă, pace, siguranță.
Geruri, viscole-n vâltoare,
Vor veni în iarna grea,
Cu ninsori, blânde, ușoare,
Tu, să ningi, iubita mea!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi place să fiu soțul tău
Și comandantul misiunii.
Îmi place că sunt bun, nu rău
Și că nu duc dorul iubirii.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul fântânii
Cumpăna-i lance spre soare
Spintecă albastrul cer,
Stăpânește lunga zare
Ca un solitar străjer.
Susură-n străfund izvoare
Și puterile nu-i pier,
Cumpăna-i lance spre soare,
Spintecă albastrul cer.
Lanțul cu zale de fier
Să-i fi dat putere oare?
A-îndurat furtuni și ger,
La margine de răzoare
Cumpăna-i lance spre soare.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul măceșului
În noapte, în bătaia lunii
Visa măceșul singuratic,
În somn îl supărase unii
Zicându-i trandafir sălbatic.
Voia să își arate spinii,
Dar n-a făcut-o că e pașnic,
În noapte, în bătaia lunii
Visa măceșul singuratic.
Dintr-o grădină veni grabnic
Un frate ce îi strânse pumnii,
Așa-i urzit în soarta lumii:
Ca el să doarmă lăturalnic
În noapte, în bătaia lunii.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hristos a înviat
Lumina lină cutreieră pământul
Iar liniștea se-așterne-n sufletul curat,
Pustiu și gol se vede-acum mormântul,
E miezul nopții... Hristos a înviat!
Credința se aprinde în sfintele făclii,
Un licăr cald ne pâlpâie în bucurie,
Călcând pe moarte, smerite suflete învii
Și se trezesc cei adormiți pentru vecie.
Vestea-nvierii s-a dus în zări, departe,
Se mai cunoaște locul unde-ai stat,
Învingător, cum ai promis, ai fost în moarte:
-Ai biruit!... Ai înviat!... E-adevărat!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Tu ești clepsidra vieții mele,
Ești ceasul meu deșteptător;
Eu te-am iubit de când venitu-mi-ai în cale,
Ești înger bun și păzitor.
Nu cred că noi jucăm vreo festă
Ca să ne amăgească demonul ispititor.
El ne-nvrăjbește și ne îndeamnă
La tot cei rău și-njositor.
Ai îndurat multe calvaruri
Nedrepte și nemeritate
Cu plânsete, multe coșmaruri
Potrivnice, necugetate.
Acum încrede-te în tine
Ia din viață doar ce-i bun
Că-n fond aceasta îți rămâne
Din viață cu al tău destin.
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patimile lui Iisus
Hulit din case și din veacuri
cu mâna dreaptă-și sprijinea
un trup și două dintre vreascuri
în care-abia se mai ținea
Cu fluviul roș urcă pe cruce
să-nece-n palme câte-un cui
ce se scufundă și se duce
rugină-n josul cerului
Cheaguri de stâncă-avea în sânge
rana nu i se mai scurgea
că a-mpietrit și iarăși plânge
din trupul Său și Dunărea
Rămas cu-n nor adânc în pleoapă
alunecându-I dintr-o geană
din chipul Său senin mai crapă
o ploaie rece și-o coroană
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de vară
În ploaia de vară trosnesc mugurii iernii,
Petale de gheață albesc pământul
Rănindu-i inima fierbinte.
Iarna-și înfige colții în trupul verii
Sfâșâindu-i veșmântul dantelat
Cu albastrul cerului, cu verdele câmpului
Cu freamătul pădurii și triluri de păsări.
Din pământul lovit curge sânge,
Rănile i se închid cu greu,
Suferințele nu trec așa ușor,
Nimic nu e la rostul lor,
Și se-ntreabă de unde vin
Și cât vor să mai stea peste noi
În plină vară mugurii iernii.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!