fericirea are chipul tau

Iubesc

iubesc sa iti
spun te iubesc
si stele mai tare
sclipesc
luna pandeste pe cer
chemarea ta cand o chem
chipul tau ma priveste
mereu
din inima imbibata de dor
pot sa zbor
pana departe
cu aripi de vise
si soapte.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e-n inima ta

Zeii au hotărât ceva pentru oameni,
Să ia fericirea şi s-o ascundă undeva,
Ca oamenii să fie trişti cum nu se mai pomeni,
Şi aşa găsise o nouă alternativă,
S-ascundă fericirea în locul cel mai înalt,
Dar oamenii au cautat-o şi au găsit-o.
Apoi au hotărât s-o ascundă-n omul adult,
Că nimeni nu va căuta acolo
Şi aşa oamenii vor fi din nou trişti,
Că vor trăi cu amărăciune-n suflet,
Dar oamenii sunt puternici şi idealişti
Şi-au găsit fericirea într-un nou pamflet.

poezie de Eugenia Calancea (5 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adolescenţă

Pe chipul tău râde uimirea
Şi plânge-un dor neostoit...
În faţa ta, se pleacă firea,
Iar viitoru-i nesfârşit.

Bujori ţi-au înflorit obrajii
Şi-o piersică i-a parfumat...
Şi plete vesele, grumajii,
Cu aur cald ţi-au îmbrăcat.

Din ochii tăi, sfidând seninul,
Ţâşnesc albastre vâlvătăi;
Pe frunte ţi-a-nflorit mălinul –
Iar gura-i gata de bătăi.

Frumoasă eşti, cum niciodată,
N-a fost, sub soare sau sub nor,
Aşa o zgâtie de fată –
Că zânele, de ciudă, mor!

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim (3 august 2010)
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

‎...de chipul ăsta de Lolită Noi ne simţim mereu atraşi La fel cum multe din fetiţe De cărunteţea de bărbat [...] | Citeşte tot comentariul

Fericirea îmi miroase a ploaie

Fericirea se plimbă prin mine
legată la ochi,
e ca o pasăre împuşcată
ce nu vrea să renunţe la aripi,
strigându-mi numele,
în timp ce îl rog pe Dumnezeu
să-mi facă fluturi din trupul căzut,
iar sufletul să mi se plimbe desculţ
prin cea mai frumoasă mirişte.

Fericirea îmi miroase a ploaie,
o văd ca pe o femeie
ce stă în genunchi
şi se roagă...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcadă

Azi am văzut un ochi
Care mă iubea.
Vedeam bine că m-ar fi primit
Sub sprânceana lui.

Dar a venit un nor
Şi ochiul s-a-nchis,
Ori s-a speriat
Şi-a fugit în chipul tău
Lângă celălalt ochi,
Lângă fruntea şi lângă gura
Care nu mă iubesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul tău

Odată te voi retuşa din realitate
n-am nevoie de reconfirmări
am nevoie înăuntrul meu doar de tine.
Dacă aş fi pictor te-aş visa
în spatele unui zâmbet întins pe şevalet
ascunzând misterul unei seri friguroase
de noiembrie
încălzindu-mi transparenţele.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chindie

Şi-aş tot merge fără ţintă
Depărtări să mă răsfeţe
Dorul meu să nu mă mintă
Ochii tăi să-mi dea bineţe

Şi aş merge spre chindie
Sub stejar la un izvor
Gândul meu să reînvie
Chipul tău aprins de dor.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

De-ar mai curge doua picuri
Si-om mai sta un ceas asa
Cum stateam odinioara,
In aceasi cafenea.

La ureche tu soptindu-mi
Vorbe dulci parca aievea
Caci in ploaia lunga, deasa
Tot pe mine vei avea.

Si cu ochii netezi, limpezi
Ai privi fara sa stii
De ce soarta asta cruda,
Printre timp ma va piti.

De-ai intoarce in urma timpul
Si-ai mai picta in vileag,
Pe chipul meu neverosimil
Lucruri sure, far` de leac.

[...] Citeşte tot

poezie de Bianca Vilcu
Adăugat de Bianca Vilcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privindu-ţi trist portretul

Privindu-ţi trist portretul,
În visuri adâncit,
Văzui cum prinde viaţă
Pe chipul tău iubit.

Îţi flutura pe buze
Un râs fermecător,
Luceau aievea ochii
Înlăcrimaţi de dor.

Iar lacrimile mele
Să curgă-au început -
Şi, vai, nu pot, iubito,
Să cred că te-am pierdut.

poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitare de sine

Să nu uiţi că mi-ai cântat
Când frunzele cădeau
Şi pe la geam uşor
Chipul tău eu îl vedeam.
Focul lin ardea-n ogradă
Şi priveam flacăra cum arde.
Să nu te miri că azi e viu,
Dar nu îmi mai vorbeşte
Oftează, îi trist, suspină
Şi te aduce-n braţe-mi
Un dor să te mai ţină.

poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Comentează! | Votează! | Copiază!