fericire+si+ura

Dramul de fericire

Bea fericirea din stropul de roua,
Firul de iarba abia rasarit...
Ce simte sub cer un om fericit..?
Traieste eternul, o clipa sau doua.

Si fiara flamanda cu prada in gheare,
Iubire traieste, hranindu-si urmasii.
Si tot fericire se-aduna in pasii,
Facuti in credinta si pace sub soare.

Desertul sub ploaie, traind se rasfata...
In miez de ocean se nasc energii...
In suflet de mama, in ochi de copii....
Citesc fericire si sete de viata.

Din lutul primar ne nastem mereu,
Aici e pamantul, si hrana, si vatra..
Ne zbatem un timp urmandu-ne soarta
Asa cum ni-i data de la Dumnezeu

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Mihăiţă
Adăugat de Cătălina Mihăiţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva îşi imaginează că un altul îşi apropie lucrul iubit prin aceeaşi legătură de amiciţie sau printr-una mai strânsă decât aceea prin care şi-l câştigase numai pentru el, va fi afectat de ură faţă de însuşi lucrul iubit, şi va fi invidios pe celălalt. Această ură faţă de lucrul iubit, legată de invidie se numeşte gelozie, care, de aceea, nu este decât o şovăială a sufletului născută dintr-o iubire şi, în acelaşi timp, dintr-o ură, însoţită de ideea altuia pe care îl invidiem. Apoi, această ură faţă de lucrul iubit va fi mai mare, în raport cu bucuria de care gelosul obişnuia să fie afectat de iubirea pe care i-o dădea la rândul său lucrul iubit, şi de asemenea în raport cu afectul de care era mişcat faţă de acel cu care îşi imaginează că lucrul iubit era asociat. Căci, dacă îl ura, prin chiar aceasta va urî lucrul iubit, fiindcă îşi imaginează că lucrul iubit afectează cu bucurie ceea ce el însuşi urăşte;şi de asemenea pentru că este silit să asocieze imaginea lucrului iubit cu imaginea aceluia pe care-l urăşte.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea a auzit expresia "Cine seamănă culege ceea ce a semănat". De aceea, este limpede că dacă dorim să avem parte de fericire în viaţa noastră, noi trebuie să învăţăm mai întâi cum să semănăm seminţele care vor crea această fericire.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În momentul recunoaşterii reciproce a partenerului de viaţă, se produce o modificare în esenţa fiinţei. Nu mai trăieşti doar pentru propria ta pace şi fericire. Propria ta pace şi fericire se extind, pentru a include pacea şi fericirea partenerului.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există fericire în afara moralităţii, there's no such thing on this planet, in the entire world... poate o formă de fericire, una falsă, să creadă alţii că cineva e fericit. Dacă eşti moral, dacă respecţi principiile etice, vei fi fericit, ceva vei simţi în suflet...

Michelle Rosenberg în Secretomanul Şarmant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu exista nici fericire, nici nenorocire pe lume; exista doar compararea unei stari cu cealalta si atata tot. Doar cel care a simtit nefericirea cea mai cumplita e in stare sa simta cea mai mare fericire.

citat clasic din Alexandre Dumas
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există nici fericire, nici nenorocire pe lume, există doar compararea unei stări cu cealaltă şi atâta tot. Doar cel care a simţit nefericirea cea mai cumplită e în stare să simtă cea mai mare fericire.

Alexandre Dumas în Contele de Monte-Cristo
Adăugat de albastru.nemarginit
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fericire calmă şi în acelaşi timp şi violentă, în faţa căreia sufletul nu opunea nici o rezistenţă; o beatitudine a simţurilor care depăşea senzualitatea, ca şi cum ar fi participat la ea o fericire cerească, la o stare de Har. La început starea se susţinea numai din priviri. Apoi am început sa ne atingem mâinile, fără a ne despărţi totuşi, ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot.

Mircea Eliade în Maitreyi
Adăugat de Dia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ură

Dacă-aş fi trăsnet v-aş trăsni,
V-aş îneca dacă-aş fi apă,
Şi v-aş săpa mormântu-adânc
Dac-aş fi sapă.

Dacă-aş fi ştreang v-aş spânzura,
Dacă-aş fi spadă v-aş străpunge,
V-aş urmări dac-aş fi glonţ,
Şi v-aş ajunge.

Dar eu, deşi rămân ce sunt,
O voce-adâncă îmi murmură
Că sunt mai mult decât orice,
Căci eu sunt ură.

poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nota bene: ura se naşte din dragoste profundă.

Toate dorurile...

De câte ori revii în amintire
Imaginea unei fantome
Emani în suflet fericire
Şi-n inimă iluzii uniforme.

Pierdute sunt acele clipe
Mai pot să sper eu în ceva?
Iar dragostea ce-avea să se înfiripe
Vreodată va reînvia?

Nu cred. Căci totul a trecut
E mult de atunci, nici nu mai ştiu
Ce-aş putea în ochi să-ţi citesc
Dispreţul, ura? Iubirea e târziu
Să-ncerc s-o reînnoiesc.

Toate dorurile stinse
Care-au fost doar nişte vise
Le revăd din nou aprinse,
Înflorind în voi narcise.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!