Poezii despre dumnezeu, pagina 18
Dumnezeu
Oamenii bogati au facut icoane,
catapitezme-aurite si strane,
insa Dumnezeu n-a venit
in locul astfel ingradit.
Bogatii stateau grosi, impovarati
si se uitau la sfintii frumos imbracati.
In vremea asta, Dumnezeu zbura-n copaci,
facindu-i sa-nfloreasca. Fugea la saraci,
cerindu-le mamaliga si ceapa.
Era cind cimpie verde, cind apa.
Alteori se facea mic
si s-ascundea in floarea de finic,
ori s-apuca sa creasca-n papusoaie,
s-ajute furnicile la musuroaie,
sa dea pamintului mana si ploaie.
Avea atitea de facut Dumnezeu,
si oamenii il plictiseau mereu,
[...] Citește tot
poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu, vis sau realitate
m-a privit în ochi și
mi-a numărat bătăile de inimă
ca și cum aș fi pierdut câteva
semnificația gestului
făcea parte
dintr-un
scenariu ascuns ochilor
privirea sa mută mă trecea
dintr-un gând într-altul
traversând pustietatea din mine
am avut impresia că am murit
era prima oară când
m-am văzut
alergând prin copilărie
pe un drum către ceea ce am fost
l-am văzut pe tata punând
țigle pe casă
mama întindea rufele la uscat
fratele cel mic
îmi fura din bomboanele
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altceva viu
am petrecut atât de mult timp prin mintea mea pentru dumnezeu
încât
am uitat să exist
și n-am iubit așa cum iubiți voi
cel puțin nu aici
aici
doar mi-am distrus corpul
și va veni o vreme când oasele mele îl vor proiecta pe dumnezeu putrezind
dincolo de orice gând
dincolo de fericire
să-l acoperi cu degetele
să nu-l mai simți.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadarea din grai
Se coc atâtea roade pe pământ,
De la o stea atât de-ndepărtată,
Încât voi spune ca un jurământ
Că depărtarea pare vinovată.
A pus-o Dumnezeu în locul său,
Chiar după evadarea celor doi,
Lăsând-o celui lung și celui rău,
Și coborând să caute la noi.
Răsar atâtea graiuri pe pământ,
Din rădăcina unui rai greșit,
Din care Dumnezeu, numit Cuvânt,
Fără prea multe vorbe, a fugit.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din palmele tale
Din palmele tale calde,
Iubire,
am înțeles că nu numai eu îl caut pe Dumnezeu.
Și el mă caută pe mine.
Ne căutăm fără oprire,
dar niciodată nu ne-am întâlnit.
Atâta strălucire și slavă e în Dumnezeu,
atâta încleștare e în mine și în lume,
atâtea drumuri încâlcite,
întrerupte atât de des de răstigniri
și de-ntrebări fără răspuns!
Drumuri fluide, sinuoase, care,
amăgitor,
m-aruncă către cer,
pentru ca apoi
să cad din nou
în hăuri.
Cum să mă prinzi tu, Doamne,
când veșnic sunt în mers și în schimbare?
Cum să te-ajung eu, oare,
[...] Citește tot
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula
" Va voi ridica la rangul de copac,
spus-a Dumnezeu ierburilor blajine,
iata, in primavara care vine,
cresterii voastre nu voi mai pune capac. "
" Sa nu credeti in el, e un fagaduitor,
zise titirezul care se-nvartea la radacina lor.
Mie mi-a promis ca o sa ma faca om,
cu ciubotele, o comoara de om. "
Dar un grec, un esop, auzindu-l grai:
" Daca Dumnezeu si-ar implini cuvantul, ce-ar mai fi?
Fapta lui pentru ambitiosi e tagada
si spusa e ademenire, e incercare, e nada. "
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Hristos cine îl are
1 Ioan 5:12,13
Cine-l are pe Fiul Lui Dumnezeu
Viața veșnică o are
Doar Isus e prețul său
El e Viața viitoare
Cine n-are pe Hristos
Pe fiul Lui Dumnezeu
N-are cerul glorios
Și-nșelat e de cel rău
Aceste lucruri vi le-am scris
Ca să știți acum că voi
Cei ce credeți în Isus
Sunteți sfinți și oameni noi
Viața veșnică-o aveți
Prin Fiul Lui Dumnezeu
În El dacă vă încredeți
Că-ntreg cerul e al Său
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 iulie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, iată, îngerul Gabriel
Refren:
Și, iată, îngerul Gabriel,
Fecioarei sfinte i-a apărut:
"Vei naște un prunc mântuitor
Și-i vei da numele Isus."
Totul e darul lui Dumnezeu,
Și îi voi sluji toată viața.
Facă-se numai voia lui,
Nesfârșită e dragostea sa.
Și Dumnezeu s-a făcut copil,
Fecioara mamă i-a dat un trup,
A cunoscut cu noi viața grea,
Bucuria și moartea.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A sosit Crăciunul
A sosit Crăciunul,
E praznic, e bucurie
Și pentru aceasta, Doamne,
Îți mulțumim doar Ție.
Lumină, brazi împodobiți,
Cadouri, forfotă multă;
Colindători voioși, grăbiți,
Gazde ce-a lor mesaj ascultă.
Dumnezeu Fiul s-a 'ntrupat
Prin Fecioara Maria,
Și într-un chip minunat,
La noi a coborât Mesia.
El a venit să mântuiască,
Să pună răului hotar,
Cu Dumnezeu să-mpăciuască,
Omenirea; O, ce har!!!
poezie de Viorica Graf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
E mult mai greu
E mult mai greu acum s-asculți
decât să faci ce-ți place
dar vai cum plâng atât de mulți
ce nu mai pot desface.
Să-mi fie orișicât de greu
eu am s-ascult de Dumnezeu
căci cei ce râd de El acum
amar vor plânge-odată-n scrum.
E mult mai greu acum muncind
decât să te lași lenei
dar vai câți zac acum scrâșnind
în muncile gheenei.
Să-mi fie orișicât de greu
eu voi munci cu Dumnezeu
căci cei ce lenevesc acum
amar vor plânge-odată-n scrum.
E mult mai greu să urci în sus
decât s-alergi în vale
dar ce frumos e la Isus
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!