dosul in sus

De-ale veşniciei

Prevăzător ca om, Ilie,
Se antrenează de pe-acum,
Gândind la ultimul său drum,
Şi se-aburcă pe năsălie
Că nu-i uşor, în veşnicie,
Să intri orişicând, oricum,
Ci pomădat, dat cu parfum,
Să fii şi mort, o pildă vie.
Privea de sus, insidios,
Să vadă de-s invidios.
Nicicând nu fost-a mai presus,
Să-l laud nu aveam cuvinte...
El mă sfida fălos, de sus,
Că iar mi-a luat-o înainte.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul

azi poate ştiu că mă duc...
iară urc... spuse cu
senilitate profesorul de ser
viciu la bencecu de cuc
sus
cântă o bascula(n)tă mai mult cârâie
sus
cu mii de ochi de păpuşă în guşă (?!) în linia
dealului fără
pene potrivite cu rochia
de ceară a un
ei minore în plasament
familial... a
proape de când
lumea vorbeşte v
orbeşte des
pre cuibul de nebunii
al păsării de me(n)tal

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul

azi poate ştiu că mă duc...
iară urc... spuse cu
senilitate profesorul de ser
viciu la bencecu de cuc
sus
cântă o bascula(n)tă mai mult cârâie
sus
cu mii de ochi de păpuşă în guşă (?!) în linia
dealului fără
pene potrivite cu rochia
de ceară a un
ei minore în plasament
facial... a
proape de când
lumea vorbeşte v
orbeşte des
pre cuibul de nebunii
al păsării de me(n)tal

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea durerii...

Când am dat cu capul de sus,
Acel sus era mai jos
Decât capul meu...

Când am dat de tine
Am simţit plăcerea durerii,
Pentru că susul tău
Este egal cu susul
Susului meu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg antic

Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge -
Şi stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Pluteşte un lanţ de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge -
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge -
Şi lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie ar vrea ca bărbatul ei să fie fermecător, iubitor şi drăguţ. Ar vrea flori, ciocolată şi cine la lumina lumânărilor. Dar multe femei cică preferă în zilele noastre să fie practice şi nu mai vor cele de mai sus de la bărbaţii lor. Cunoaşteţi pe cineva aşa? Nu, nu e adevărat, e doar o teorie. În realitate, le plac toate cele de mai sus.

citat din Salman Khan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii se urcă

cât mai sus deşi n-au aripi
se târăsc ca şerpii
poartă-n scutece versul
le dă stabilitate
urcă treptele spre celebritate
furişaţi prin geana de ceaţă
a serii ruginite
unde orologiile îşi lasă pleoapa
poeţii stau de veghe sus
şi scutură cuvântul
îl pun desfrunzit pe foaie
poeţii urcă la stele
ducând cu ei plânsul şi dorul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulbul de ceapă

Te-am visat
erai într-un alt vis
în Catedrala Vasili Blajenîi
Te vedeam prin ziduri
fiecare clopot
Te înălţa mai sus
mai sus
mai sus
iar eu
încercam cumva să ajung la Tine
nicio uşă de intrare
iar ferestrele atât de înalte...
mi-am zis:
unele lucruri nu sunt pentru oameni
mici ca mine
şi am plâns
lacrimi uriaşe
ocnă de sare
îmi descuamau
pielea

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lebăda albastră

Am privit odată o lebădă şi zborul ei
... dansând o stea în noapte.
Am ascultat odată o lebădă şi glasul ei
... tăcea izbind pământul.
... era lebăda albastră.

Am privit odată o lebădă...
"Ascultaţi!" - le-am spus,
"Ascultaţi cântecul lebedei albastre!"
Şi glasul ei... nu mai lovea pamântul.
Au început sa râdă.

"Priviţi castelul!" - le-am spus,
Priviţi castelul lebedei albastre,
Pe stâncă, sus o stea ea ne dansează!"

... Un fulger luminase sus, până la ea.
Şi vânătorii...-n jos priveau vânatul:
- o lebădă -

[...] Citeşte tot

poezie de Laura Stăneaţă
Adăugat de Laura Stăneaţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă paznicul depărtărilor tale

Fă-mă paznicul depărtărilor tale,
fă-mă să am pentru pietre-ascultare,
dă-mi ochi pe care să-i desfăşor
pe-a mărilor tale însingurare;
să însoţesc a fluviilor cale
şi de pe malurile-asurzitoare,
departe-n zvonul nopţii să cobor...

În ţările-ţi pustii să mă trimiţi,
de vânturi nemiloase răscolite,
cu mari mânăstiri ce stau ca veşminte
în jurul netrăitelor vieţi.
Acolo vreau cu pelerinii să rămân,
prin nici o amăgire despărţit
să nu mai fiu de al lor glas şi chip,
şi-n dosul unui orb bătrân,
s-apuc pe-un drum nebănuit.

poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a treia - Cartea despre sărăcie şi moarte, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!