Poezii despre Epigrame vorbit, pagina 18
Replică la replica replicii, la replică, la...
Ai înțeles aiurea, parola-i de la poartă.
Nu-i nicio stratagemă, și-n cont chiar nu am bani,
Că-mi e de-o vreme-ncoace, cum știi, purceaua moartă
Și nu mai am nici cloșcă și nu mai am fazani.
Degeaba strigi la lună, cu urlet de jivină,
Dobânzile nu intră, când nu mai e nimic.
Amorul nu renaște când porți atâta vină
Și mă tratezi, iubite, ca pe un inamic.
De mai dansez prin casă și la lumina lunii,
Mă cred o Cosânzeană venită din povești,
Eu n-o fac pentru tine, ci mi-au cerut nebunii
Să mă prefac în ielă, ca să înnebunești.
Și cheia ce-ai văzut-o, tronând pe noptieră,
E cheia de la ușă, visezi ca de-obicei.
Vrei și fripturi, bag seama, dar ai pe-o fructieră
Umor și epigrame. Mănâncă, câte vrei!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călugărul din vechiul schit
Călugărul din vechiul schit,
O zi la el m-a găzduit,
Și de-ale lumii mi-a vorbit,
Și de amar și de iubit.
Când am plecat l-am întrebat,
Ce dor ascuns te-a îndemnat,
Să-ți cauți loc printre sihaștri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaștri.
Călugarul din vechiul schit,
De-un dor ascuns a-nebunit,
Și atunci prietenii lui buni,
L-au dus la casa de nebuni.
L-am revăzut, l-am întrebat,
Printre nebuni ce-ai căutat,
Eu te știam printre sihaștri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaștri.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Traian Demetrescu
Adăugat de Mihai Țigăreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroii intrau
în poveste când aveau chef
și ieșeau după moarte
sub diferite pretexte
era o brambureală ce se isprăvea
înainte de a începe
mureau foarte ușor
și prindeau viață mai repede
decât se așteptau
chiar înainte de a se naște
povestea era din ce în ce
mai alambicată despre un cer
de foc albastru pirotehnic
deasupra unei țări
semăna perfect cu a noastră
dar era adăugată mai multă fericire
eroii vorbeau despre povestea lor
alți interpretau un rol
mulți erau marionete
unul a vorbit despre durerea mării
extrăgeau petrol și gaze de acolo
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la replica 3...
O, ce romantic sună, cârnați cu bere brună!
Da,-nfometat ești frate, de cât timp n-ai mâncat?
Păi, te invit la cină, normal, sub clar de lună,
Dar să aduci cu tine și-o sticlă de muscat!
Și ce, dacă vecinii, de poftă, vor da roată,
Invidioși pe-amorul condimentat cu mici?
Și parcă nu-mi convine nici a ta variantă,
Să ne-nvârtim prin parcuri, ca maidanezi amici.
Aici, la mine-acasă, pot să dansez și goală,
Fac striptease sus pe masă și n-am timp să mănânc.
Tu, nu uita, învârte din când în când în oală,
Dar, nu la suprafață, ci, cât poți de adânc!
C-am pus la fiert homarii și scoicile de mare-
Nu sunt de fel zgârcită, te plângi așa,-n zadar-
Ți-am pregătit, iubite,-nainte o gustare:
Tartine cu fois gras, sushi și caviar.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autopastișa
Să pastișezi e mult mai la-ndemână
decât să scrii ceva original
în aste vremi e-un obicei banal
o formă de a fi mereu "în mână"...
Pentru comozi, pastișa e-o lucrare
ce nu încearcă mintea foarte mult,
avem literatură pe pământ
să pastișăm așa, cu disperare...
Pot înțelege astea foarte bine,
ce nu-nțeleg, e un alt procedeu:
să te autopastișezi mereu
asta e culmea culmilor. Cum, cine?!
Îi știți și voi, sunt peste tot, abundă
care de care mai "original", mai "tare"
sunt semizei într-o lume datoare
să îi slăvească-n fiece secundă...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 februarie 2018 (18 februarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Allsop Arms - Londra
Atârnă cercei la urechi, degeaba
Se împrăștie un zâmbet pe buze
Privirea izvorăște plăcută din ochi
Iar șuvițele atârnă obtuze.
Împrejurul urechii un mic rotocol
Sub carpetă nevăzuți se-aud pașii
s-a uscat noroiul...
ploii îi vine să se-agațe din nou
Să se-aștearnă pe umeri si buze.
Ți se vede doar ceafa și umărul drept
Cum te-apleci să îneci în pahare
Clăbucii de spumă și dorul din piept
Care cum te apleci, cum tresare.
Întoarsă cu spatele în negru închis
Lași timpul să curgă-n neștire
Nu mi-ai spus nici o vorbă,
Nici o vorbă n-am zis
Am vorbit doar co simplă privire.
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agricultură
Popușoii, deși au crescut, neprășiți, sunt galbeni,
buruianul pare a-i năpădi.
n-ar fi târziu nici de prășit (dar cine?, când?),
nici de dat cu ierbicid (riscând să pierd fasolele și bostanii).
Ieri am cules și am preparat primele păstăi,
copiilor le-au plăcut.
Ar mai fi păstăi și-n altă parte?
Prima cloșcă a dispărut, ieri am văzut-o ultima oară, intrând la Savasta.
O găină stă cloșcă pe niște ouă stricate de vreo două- trei săptămâni,
n-am văzut-o deloc pe-afară.
Cea neagră stă și ea cloșcă, dar nu tot timpul.
Am vorbit aseară cu mama ta despre cloști, despre ouă.
Dar astăzi telefonul nu mi-a permis nicio convorbire,
și nici n-am mai fost la oraș (e prea cald).
poezie de Marius Irimia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biruința
Isus a înviat din morți, biruitor,
din Însăsi viața Lui dând viață tuturor!
Si-acum în rând cu noi, ca frate și-mpărat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!
Cu mii de flori, cu frunze noi în crâng
vin primăveri ce iarna iar înfrâng
Și toate spun că Cel Crucificat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!
Isus a înviat cu trup de slavă plin,
așa cum vom trăi și noi prin har divin.
De două mii de ani în luptă ne'încetat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!
Dar dacă-i drept că-nvie frunza iar
și florile când din pamânt răsar,
cu-atât mai mult Acel ce le-a creat
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus, îți spune vântul
Căci am vorbit cu el aseară
Dacă te vede trist cu gândul
Să îți șoptească fluierând
Că-mi este dor și în curând
La tine voi veni nălucă
Cutreierând păduri și văi
Prin ochii tăi!
Ti-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus privește luna
Când mângâind cerul cu mâna,
Trimite carul său cu stele
Și dorul meu ascuns în ele...
De te trezești din somn buimac
Să-ți fiu vedenie și leac
Acum și-n veac!
Ți-am spus și azi că te iubesc?
De nu ți-am spus îți spune floarea
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (25 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Rânduiala lui Dumnezeu...
De câteva zile cobor în
mine
doar seara
și caut
un anume lucru
pe care poate că nici
nu l-am avut sau poate
l-am pus undeva
pentru a- mi aduce aminte de cel care am fost...
și ce trist...
uneori nu mănânc
nu beau și nici
nu mai vorbesc cu Dumnezeu
știu că dincolo de mine
e cimitirul în care
se odihnește tata
plictisit și el de-atâta așteptare...
uneori trec pe lângă el
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!