Poezii despre o zi cu tata, pagina 18
Ștefan și Radul
I
Ștefan cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
Duce o ceată
Moldovenească
În loc de plată
Să-și dobândească
Pradă bogată
Și voinicească.
Radu cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
I-a pus în cale,
Păzind moșia,
În deal și-n vale,
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecție despre țară
- Tată, eu sunt tare mică,
Nu-nțeleg ce este țara.
- Draga mea, e o grădină
Ce-nflorește primăvara.
- Dar drapelul, drag părinte,
Cel în trei culori, ce este?
- Este darul din vechime
Ce ni-l lasă moșii, zestre.
poezie pentru copii de Petre Crăciun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradisul
-"Grădina se chemase Paradis și Rai.
Acolo totdeauna-i mai, -
Oftează Eva a pustiu,
Când povestește, mai târziu,
Copiilor ținuți în poală
De câte ori îi culcă și îi spală, -
Acolo anul ține, fără greș,
De la caise până la cireși,
De la cireșe până la caise.
De două luni e anul pare-mi-se,
Ba, mi se pare, nici de-atât.
Nu-i viscol, ger și timp urât,
Doar poame bune, cu toptanul.
Cât e grădina și cât ține anul.
Un râu de miere și un râu de lapte
Se-mpreunau în miazănoapte.
Și am văzut și altceva:
Bomboane-n flori și gârle de cafea.
Zahăr movili și cornuri mari cu mac,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deosebire
Moritz, un elev cuminte
La liceul din Bacău
Într-o zi pe negândite
L-a întrebat pe tatăl său:
- "Papalâcule, ia spune-mi
Dar să nu fi supărat
Ce deosebire-i între
O femeie ș-un bărbat?"
- "Vai de mine și de mine
Moritz, nu mă enerva
Cum se poate main leibchen
Să mă-trebi așa ceva.
Un băiat ca tine învață
Și nu întreabă așa hai-hui
Chestiuni nerușinate
Care nu-s de vârsta lui."
Moritz, însă nu se lasă
Și așa cum și-a propus
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maimuțoiul Schadenfreude
L-am descoperit pe Dumnezeu, copil fiind; apoi ca soldat,
ca soț, ca tată, iar acum când mă apropii
de sfârșitul unei vieți în junglă... nu Darwin,
ci Dumnezeu
îmi liniștește cea mai adâncă și primitivă teamă.
Copil fiind îmi plăcea să merg la pescuit după o ploaie de vară
pentru a prinde cel mai mare curcubeu...
*Schadenfreude bucurie simțită la necazul sau ghinionul altuia.
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măi, voi tineri și voi frați
Măi, voi tineri și voi frați,
Până când o să mai stați?
Luați arma și porniți
Să scăpăm bieții părinți,
Pe părinți, pe-ai noștri frați,
De dușmanii de antarți.
"Fă-te grec!", ei ne grăiesc,
Mie-mi vine să pleznesc.
Mai bine toți să murim,
Decât greci să devenim!
Unde oare s-a văzut
Să-ți lași limba din trecut,
Limba noastră minunată,
Dată de mamă și tată?
Tot români, tot avdeleați,
Nu se vor nici greci, nici alți!
folclor aromân
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O furnică
O furnică mică, mică
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vișinul uscat
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept niște crăci.
Mărunțica de făptură
Duse harnică la gură
O fărâmă de ceva
Care-acasă trebuia
Așezat în magazie
Pentru iarna ce-o să vie.
"Un' te duci așa degrabă
Gândul meu mâhnit o-ntreabă
Încă nu te-ai lămurit
Că greșești și-ai rătăcit?
Cu merinda îmbucată
Te-ai suit până-n cravată
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilăria trecutului
Bine mai era odată
Când aveam de toate-n vatră.
Venea tata de la coasă,
Noi îl așteptam la masă.
Mirosea a fân cosit,
Pe masă era puiul fript,
Masa plină de bucate...
Uitam, Doamne, de păcate!
Turta bună coaptă-n vatră,
Cu furculița-nțepată,
Era, Doamne, hrana noastră,
De la Dumnezeu lasată.
Toți mâncam cu voie bună
Mămăligă cu smântână,
Lapte dulce fiert în tuci...
Numai bună s-o mănânci.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Tufănele
Când deschizi o carte,
ai să vezi departe
flori de turtă dulce
în vechea cetate...
Moș-Pitic se află-n treabă
când fetița îl întreabă
cum să-și facă papuci moi
din trifoi cu patru foi.
- Ia perechea de sandale
cu felii subțiri de soare!
Apoi urcă-te în vise
unde sunt grădini deschise:
flori în stânga, flori în dreapta,
portocale cât găleata,
biscuiții cât lopata
trași în cremă de fistic
de un cofetar pisic.
Floarea umblă printre flori
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Planeta poveștilor, Ed. Universitară, București - 2021, Antologie de literatură pentru copii (31 martie 2020)
Adăugat de Camelia Sava - Mărgean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este un poem neterminat
Timpul insista să trec în vremurile următoare...
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinți.
Nu știu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinților mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea brațele însângerate de maci și spice.
În palmele lui creștea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morților noștri.
Era la fel ca mai nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!