+dor +de +parinti

Moştenitorul

Părinţi, strămoşi-celebri... cu-ntristare,
Constaţi, privind în jur, că nu mai sunt...
El, ca urmaş, e un cartof în floare
Cu partea cea mai bună... sub pământ.

epigramă de Jonathan Swift, traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orfani

A fi om e mai greu decat plumbul pe lume,
Noi nici nume n-avem. Dar cati oameni au nume?

Ne-ati uitat in camin si ni-i greu si rusine,
Mai cumplita, oricum, e uitarea de sine.

Suntem rai intre noi, tot ce-i rau ne-raieste,
Cei mai rai sunt acei ce urasc omeneste.

Noi - parinti nu avem, cum destinul ne arata,
Pe pamant, cei mai multi n-au nici mama, nici tata.

Poate ca, intre noi, peste traiul de caine,
Sunt cei supradotati pentru lumea de maine.

Si mai mare ca noi e, oricum, alta rana,
Un popor de orfani, intr-o lume orfana.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se ştia dacă Phileas Fogg are nevastă, copii, părinţi, prieteni. Trăia singur în locuinţa-i din Saville-Row, unde nu răzbea nimeni. Despre interiorul lui nu se puteau spune prea multe. Un singur servitor îi era de ajuns. Dejunând şi cinând la club, la ore precizate cronometric, în acelaşi salon şi la aceeaşi masă, netratându-şi colegii şi neinvitând vreun străin la el, se întorcea acasă, pentru a se culca numai, exact la miezul nopţii, nevroind să profite de încăperile confortabile pe care Reform-Club le ţinea la dispoziţia membrilor cercului. Din douăzeci şi patru de ore petrecea zece la domiciliul său, dormind şi ocupându-se cu îngrijirea ţinutei sale. Dacă se preumbla, se preumbla întotdeauna cu pasul măsurat în antreul cu mozaic pe jos, sau pe galeria circulară deasupra căreia se rotunjeşte o cupolă cu geamlâcul albastru, cupolă sprijinită de douăzeci de coloane ionice de porfir roşu. Dacă dejuna sau cina, bucătăria clubului îi punea la dispoziţie toate bunătăţile sale; oamenii de serviciu ai clubului, grave personaje îmbrăcate în haine negre, îl serveau în vase speciale de porţelan pe lenjerii de Saxa; îşi sorbea băuturile din pahare de cristal fin. A trăi în astfel de condiţii înseamnă să fii un excentric şi trebuie să mărturisim că excentricitatea e bună.

Jules Verne în Ocolul Pământului în 80 de zile
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o piatră încălzită de soare

Mai bine aşează-te strâmb pe o piatră încălzită de soare
şi judecă-mă drept.
Nu încerca să fii prea înţelept
Mai bine decât binele, binelui strică
şi orice lucru judecat în pripă
Se-ntoarce împotrivă-ţi.

Eşti încă prea crud să ştii ce e de ştiut,
Ce se întâmplă, şi cum se întâmplă,
Apa din alţii cât e de adâncă
Vârtejul nebun cât e de nebun
Cum vine pârjolul, cum lasă doar scrum,
Cum trebuie din scrum să renaşti, pocăit
şi iar te întorci de unde ai pornit
Când trebuie să uiţi, sau să-ţi aminteşti
Când trebuie să ierţi, sau să pedepseşti
Trecând peste tine.
Când singur rămâi, până unde să ajungi
Când spui ce ai de spus, sau când praf să arunci
În ochi de prieten, de părinţi, de soţie -

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Doru Davidovici din Dezminţire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oul şi găina (fabulă)

Oul cu pricina
Căpătându-şi graiul,
Acuza găina,
Ce mânca mălaiul:
Ei! tu, cotoroanţă bălaie,
Ce dormi toată ziua pe paie!
Eu te-am făcut din smoc de puf,
Pe-o vreme când mi-era năduf!
Şi-n fond să ştii că mi-e ruşine,
Că nu mă pot făli cu tine!
De fapt, cunoşti... o gospodină,
E comparată cu-o găină,
Atunci când este mai oloagă,
Sau are lipsă câte-o doagă!
Pe câtă vreme, eu acuşi
Sunt o ideie-a lui Brâncuşi!
El m-a creat... şi-ncă din mers,
Dar sunt geneză în univers!
-Tu, oule! o coajă şi-un albuş,
Nu-i spune tată lui Brâncuşi,

[...] Citeşte tot

fabulă de Constantin Păun din Sfere umoristice (1992)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare lui Moş Crăciun

Dragă Moş Crăciune,
Eu nu pot să-ţi scriu,
Că sunt încă mică
Şi carte nu ştiu.
Dar îţi scrie acuma
Sora mea, Florica,-
Noi în anul ăsta
Nu-ţi cerem nimica,
Şi de poate-n traistă
N-ai daruri destule,
Din ce-avem noi, uite,
Ia-ţi-le şi du-le
De le dă prin case
De părinţi sărmani,
Sau pe-acolo unde
Sunt copii orfani.
Şi, de poţi, pe urmă,
Tare te rugăm:
Să ne spui şi nouă
Unde să-i cătăm,

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum averea casei voastre e munca bunilor părinţi, aşa învăţătura lumii e truda miilor de minţi.

citat clasic din Victor Eftimiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de lei

Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în neamul românesc!
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă
Românii orişiunde cresc.

E viţa noastră făurită
De doi bărbaţi cu braţe tari
Şi cu voinţa oţelită,
Cu minţi deştepte, inimi mari.

Şi unu-i Decebal cel harnic
Iar celălalt Traian cel drept
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Şi din aşa părinţi de seamă
În veci s-or naşte luptători,
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vrednici următori,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Neniţescu (1891)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragedia codrului

Cu gândul la slăvitul Eminescu...

Împărat gândeam că-i codrul,
Neamuri mii creştea sub poale -
Toate-au sucombat odată
Cu pieirea Dumisale...

C-a permis ocârmuirea
Oricărui brigand de şef
Să despădurească munţii
Oricât are dânsul chef!!

Taie codrii de aramă
Moşteniţi de la părinţi,
Noii-mbogăţiţi şi-i schimbă
În purcoaie de arginţi...

Lux, Bănet, Înavuţire -
Ăsta-i noul nostru herb,
Codrii vechi dispar din ţară

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Adrian Păunescu, românii nu ar fi ştiut ce înseamnă ruga pentru părinţi.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!