usi deschise

Schizoapatra

Ţi-e umbra pe nimicuri leziune
şi imn de întuneric porţi în salbă
în pielea ta fiind o rugă alba
vestind apus de oameni pe genune.

Aleargă-n piepturi linişte codalbă
veghind a patra-n har dimensiune
cometă a tăcerii ce ne spune
cu vârf de cer, peniţă-n zodii jalbă.

La oşti chemându-mi visele cu surlă
respir în lacrimi aşteptarea-n uşi
tu mă primeşti în perne, vremea urlă...

Aprind în duh văpaie către duşi
şi plouă în biserici fără turlă
a stins sub Păsări jarul din cenuşi...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de iarnă

Mii de gânduri, zbor de păsări
Trec prin gene-n zori de zi,
Las ferestrele deschise,
Soarele pe unde-o fi?
Ce de lebede flămânde,
Nimfe albe fară chip,
Îngheţate şi plăpânde
Albesc ţărmul de nisip!
Stol de pescăruşi în zare
Se roteşte înspre mal
Prevestind furtuna mare,
Strigăte pierdute-n val.
Mă trezesc. Ninsoare-albastră
Peste marea-staniol,
Nicio pasăre sihastră,
Orizontul este gol!

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceeaşi zebră

Nicăieri drumurile nu te aşteaptă...
Poţi păşi pe cărări cu sânge uscat,
Semafoarele vor fi verzi,
Poliţia te priveşte,
Prefer amenzile pe hârtie!
Dacă radarul tău mi-ar asculta inima,
Mi-ai lua pe loc carnetul
De... orice vrei tu.
Poate fi altfel decât ce vreau eu,
Orizonturile sunt deschise,
La fel ca paşii tăi,
Vânăm aceeaşi zebră,
Spune-mi,
Are rost să traversez?

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentul

iaca, bre, şi statul capturat
prin scrutin de bandele locale
-parlamentul stă înconjurat
de splendoarea trupelor speciale

sub covor buldogul de Grozeşti
instructează javrele, să ştie
cum să te împuie să cerşeşti
ori săpun şi ştreang ori bejenie

încă nu e totul detailat
încă se mai zgâlţâie covorul
încă stă justiţia la sfat
după uşi închise cu piciorul

dar e cert şi clar şi conturat
mafia-i stăpână azi pe ţară
... parlamentul stă înconjurat
şi poporul, ca un câine, stă afară...

poezie de Iurie Osoianu (27 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş îmbrăţişa...

Te-aş îmbrăţişa...
cu o sfântă îmbrăţişare a dorului ce te cheamă...
Aş alerga spre tine cu braţele deschise
de parcă ar fi ultima zi
şi după
... lumea s-ar sfârşi...
În timpul rămas
până când pleoapele mele s-ar închide
te-aş striga cu speranţa
că măcar umbra mâinilor mele te-ar cuprinde
în acea sfântă îmbrăţişare
a iubirii noastre...

poezie de Erika Daniella
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirala timpului

plină de elan, deschid uşi,
una după alta. eşuez,
risipindu-mă.

revin în locul
unde-am lăsat
porţi întredeschise.
pe o spirală a timpului
mă întorc precum anotimpurile.
în jur totul se repetă,
altă traiectorie găzduieşte
întoarcerea, amplu amfiteatru.
învăţ să ies din scenă cu acceptare.

în locul unde înfrântă
am renunţat mă regăsesc vie. uneori, Dumnezeu ne acordă încă
o şansă, aceea de a trăi prin încercări,
cea mai plină de sens etapă.

poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zapezile,iubirile

şi iar se întorc în ceruri rădăcinile
se duc să-şi ascută simţuri noi,
vegetale

aşa se scriu zăpezile,
din aripi smulse raiului,
ca nişte risipiri alb-violacee
peste pleoape ruginii
şi închise

sfioase izvoare
sortite nenăscut oceanului

aşa se înfiripă iubirile,
din te miri ce anotimpuri trecând hai-hui,
în tresăriri subcutanate,
prin piepturi fluorescente
şi deschise

poezie de Monica Mihaela Pop
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschise cerul

Şi in foc de iele
Se deschideau cerurile
Şi mi-a întins un braţ
Deschizând cu o palmă întinsă
Lungimea albastrului necuprinsă
Şi totuşi cuprinsă
Intr-o palmă intinsă
Unde sunt un fir de praf
Aprins in imensitatea universului
Plămădit în căuş de urcuş
Intr-un arcuş
De rază din umbră
Din Elizeea adumbră
Unde mă ascunde
De a întunericului umbră

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când toamna nu murise

pe tata l-au dus
în sala de operaţii
avea gândurile cu el
în ele moartea juca
şotronul
l-au întins pe pat
să-i scoată neliniştea
din piept
mintea mea se zbătea asemeni
unui cobai
într-un carusel
sub povara
tăcerii
se deschideau uşi
era liber la berărie
puteai să rumegi cuvintele
precum covrigii uscaţi
fără să pui întrebări
l-au operat ca şi când
timpul s-a oprit în loc

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete, e greu!

Bate ploaia noaptea darabana
Vânturile, caravane, şesul
Viselor difuze înţelesul
Dincolo de care doar capcana,

vagi frânturi. Şi două lumi deschise
Totul e o goană de himere
Ce-ai să faci când vor veni a-ţi cere
Slujitorii regelui, permise?

Spală noaptea draperii de ploaie
Viaţa noastră plină de mizerii
Suflete, e greu, să nu te sperii
Toată lumea s-a umplut de zoaie!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!