stol

Misiune

Stol de păsări călătoare a plecat de mult spre sud,
Frunze arămii şi roşii cad în roiuri pe pământ,
Spulberând a lor covor vântul năzdrăvan le zboară
Ca într-un joc fără sfârşit, rotocoale ma înconjoară.

Parcă ieri zâmbeai prin lanuri, soare blând şi liniştit!
Iar acum te ascunzi de mine, spune-mi cu ce ţi-am greşit?
Eşti isteţ şi ţii la glume! norii i-ai lăsat un pic
Peste lume sa se adune, să ne sperii din nimic!?

Să te arăţi după o vreme, amintindu-ne de tine,
Însă uiţi că noi trăim şi prin ploaia care vine!
Şi prin frigul ce se arată vrând să pară fioros!
Tu nu ştii că toamna este anotimpul meu frumos?

Lasă-ţi mantia să aştearnă mozaicuri pe pământ,
Să-mi fac drum până la tine prin frunzişuri cu descânt,
Cu un ghioc de frunze veştezi să-ţi ghicesc în viitor,
Într-un templu mitologic, în pădurea zimbrilor.

poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa, pământ

îi priveam zâmbind şi atât,
oameni care nu au ucis niciodată,
aveam nevoie de medicamente şi de un soare
mai încet
în drumul şerpuit către noapte,
pescăruşi zburau, să nu-mi fac griji pentru ziua de mâine,
pentru următoarea plecare spre necunoscut,
încercam
să mă gândesc la un lucru frumos.

tot ce îmi puteam aminti însemna averea
pentru care
nu trebuia
să dau socoteală.
ziua continua să scadă,
ne pândeam unii pe alţii,
auzeam focurile, ascunşi în tufişuri,
ca într-o joacă de-a hienele,
oamenii mari inspirau
teama să nu-mi strălucească ochii

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre viaţă

Viaţa mi-a împodobit sufletul cu lauri de bucurie şi de fericire,
Dar a sădit în mine şi ramuri de furie şi de ură.
Uni spun că este bine să trăieşti în nemurire.
Eu ştiu însă că viaţa, nu-i decât o aventură.
Nici când laurii se usucă şi sufletul moare,
Ei nu pot să înţeleagă că nu există nemurire.
Atunci când şi ramurile de furie şi de ură se ofilesc de soare,
Şi noi vom realiza că viaţa este şi-o cruntă amăgire.
Când laurii de bucurie şi de fericire îşi pierd culoarea verde,
Când ramurile de furie şi de ură nu mai cresc,
Atunci vom înţelege că viaţa ni se pierde,
Şi că trăirea în natură este un dat dumnezeesc.
Deşi laurii sunt ramuri şi ramurile pot fi lauri,
Bucuria şi fericirea, cu furia şi ura nu se înfrăţes.
Chiar dacă împreună se înalţă ca un stol de grauri
Către Dumnezeu-Tatăl şi raiul său ceresc.

poezie de Dumitru Delcă (6 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elevilor mei...

Asemeni unui stol de porumbei
Cu aripi pregatite pentru zbor,
Spre alte zari voi veti porni acum
Sfielnici si timizi, spre viitor.

Incepe drumul spre frumosii ani
Ai tineretii, cu-ntrebari si vise
In fata voastra mii de usi vor fi
Eu va doresc sa le gasiti deschise.

Sa stiti iubi tot ce-i frumos in viata,
Sa tineti vie flacara iubirii,
Nimic nu poate fi mai bun in oameni
Decat sublimul gest al daruirii.

Lasati-va de vise leganati,
Dar visele sa nu va stapaneasca
Fortati vointa cand apare sansa
Lasand a lumii ordine fireasca.

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Comaniciu (iunie 2001)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie pe tavanul unui dormitor

În fiecare dimineaţă răsar ai altei zile zori;
Mă trezesc, trebuie, şi fac ce-am făcut şi alteori.
Deşi mă îmbrac, mănânc şi beau,
Mişc mâinile şi picioarele cum vreau,

Învăţ un pic, de ici, de colo,
Plâng, râd, asud şi-înjur de una, solo,
Ascult un cântecel, văd un spectacol,
Arunc nişte cuvinte pe-o pagină, un stol,

Cert un adversar, laud un prieten adevărat –
La sfârşitul zilei intru-n pat.
Deşi-s zdravănă, cu morgă şi infatuată mină,
Tot în pat ajung când ziua se termină.

De-oricâte nenorociri aş fi lovită,
Seara tot patului îi sunt sortită.
Semeaţă inima sau capul meu plecat,
Eu toate zilele mi le sfârşesc în pat.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umezeala care pătrunsese prin ferestrele acoperite cu folii de plastic ajunsese până la rafturile cele mai de sus, acoperind cu pete oribile de mucegai cotoarele de piele şi paginile iremediabil îngălbenite şi încreţite ale cărţilor. Doamne, Doamne, plângea Anatolia, trecând în revistă unul după altul rafturile pline cu cadavre de cărţi, ce-am făcut, cum de nu le-am protejat?
Anatolia s-a lansat într-o încercare zadarnică de a salva cărţile. A adus un ghem de sfoară şi a întins-o pe zece rânduri în curte. A atârnat cărţi de la un capăt la altul, în speranţa că soarele şi vântul aveau să scoată umezeala şi că, cine ştie, vor putea fi restaurate cumva.
Dacă priveai dintr-o parte, părea că în curtea bibliotecii năvălise un stol de păsări multicolore care planau în aer, dând stângaci din aripile lor neputincioase. A doua zi, cărţile au pălit şi au început să-şi scutere paginile ca pe nişte frunze uscate toamna.

Narine Abgarian în Din cer au căzut trei mere
Adăugat de Alexandra Tabara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos îl ascultă şi lăsă arcul în jos. Apropiindu-se lupul şi întrebându-l unde merge şi ce caută prin astfel de păduri nestrăbătute de picior de om, Făt-Frumos îi spuse toată întâmplarea cu merele din grădina tatălui său, şi că acum merge să caute pe hoţ. Lupul îi spuse că hoţul era împăratul păsărilor. Că el când venea a fura merele, aduna pasările cele mai agere la zbor şi cu ele în stol venea de le culegea. Că acea pasăre se află la împărăţia de la marginea acestei păduri. Îi mai spuse că toată megieşia se vaietă de furturile ce face ea poamelor de prin grădini, şi le arătă drumul cel mai apropiat şi mai lesnicios. Apoi îi aduse un merişor frumos la vedere. Făt-Frumos priimi merişorul şi-l băgă în sân, apoi, luându-şi rămas bun, porni cu credinciosul său şi, străbătând desişurile pădurei, ajunse la cetatea în care se afla acea pasăre. Cercetă prin cetate şi se spuse că împăratul locului aceluia o ţine într-o colivie de aur în grădina sa.

Petre Ispirescu în Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horia

Să priveasc-Ardealul lunei i-e ruşine
Că-a robit copii-i pe sub mâni streine.

Ci-ntr-un nor de abur, într-un văl de ceaţă,
Îşi ascunde tristă galbena ei faţă.

Horia pe-un munte falnic stă călare:
O coroană sură munţilor se pare,
Iar Carpaţii ţepeni îngropaţi în nori
Îşi vuiau prin tunet gândurile lor.

- Eu am, zise-un tunet, suflet mare, greu,
Dar mai mare suflet bate-n pieptul său

Fruntea-mi este albă ca de ani o mie,
Dară a lui nume mai mult o să ţie.

- Nalţi suntem noi munţii, zise-un vechi Carpat,
Dar el e mai mare, că ni-i împărat.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum surda le potriveşte ...

Baba Leana, pot să jur,
Are şi ea un cusur.
O întreb: -A trecut ciurda?
Ea îmi zice: -Prefer urda.
- Ce faci? Zic, s-o trag de limbă...
- Vremea, maică, iar se schimbă.
- Încotro vrei să te duci?
- Nucul meu? E plin de nuci.
- Şi ce mergi aşa cu grabă?
- Fata, zici? E ca o scoabă.
- Te simţi bine, babă Leană?
- Iaca, vin de la pomană!
- Ia zi-mi şi de sănătate!
- Păi, eu am prioritate!...
- Îţi mai place câte-o ţuică?
- Ieri am prins o nevăstuică.
- Dar nepoata ce-ţi mai face?
- Popa-i fustangiu?! Ptiu, drace!
- Mai ai în grădină flori?
- Am văzut, e-un stol de ciori.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonjour, Nicolle

Demult te-aştept la marginile gliei,
Ca s-ascultăm Cântarea României,
Să-ţi spun sublim, dar fără protocol,
Bonjour, ma vierge immaculée, ma gracieuse –
Nicolle.

Îndrăgostit până-n celula-mamă,
Te caut, trecând vamă după vamă,
Şi-am în stomac duium de fluturi – stol,
Je vous préfère juste sexy, ma petite princesse –
Nicolle.

Să lunecăm voios în altă lume,
Ca să reiterăm mai vechi cutume,
Şi crini de foc ne deie rotocol,
Je t'aime pour toujours ma bleu de reine –
Nicolle.

Destinul nostru – silex şi arcer –
Să ne înalţe visele la cer,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!