Poezii despre schimb, pagina 17
Melancolii fizico-chimice
Melancolia serii m-a pătruns
Exact atunci când mi-a venit și mie
Să schimb afurisita de "chimie"
Și "fizica" să-mi fie de ajuns.
Vindeam chimia ieftin, la tarabă:
"Ia, nene, că e ieftină ca braga!
Ia, tanti, dau angro, dau cu desaga!"...
Și am pierdut, că m-apucase graba.
Am strâns ceva, dar nu îndeajuns,
Căci "fizica" nu-i ceea ce-mi părea
E scumpă rău și cere "muncă" grea...
Și-așa melancolia m-a pătruns.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul regăsirii
Cu ochi diverși azi mă privesc
Și-mi fac regală danie,
Aproape că nu-mi amintesc
Ultima spovedanie.
În vechea oglindă-ntâlnesc
Alta, EU în agonie,
Aproape că nu-mi amintesc
Ultima spovedanie.
O lume nouă construiesc,
Schimb norii cu grijanie,
Cu-n nou albastru mă hrănesc,
Mă-mbrac în prihănie...
Cu ochi diverși azi mă privesc...
rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea morții
Dragă Kitty moartea nu întârzie niciodată
Și folosește la maximum toate căile de ac
ces Însă am prins-o Cu toate că are o memo
rie fenomenală Moartea-i analfabetă Habar
n-are să citească Clandestin Dumnezeu ne la
să în fața ușii speranța Moartea nu bea nici
coniac nici cafea În schimb îi plac poveștile
Diseară am să-i spun una
A fost odată ca niciodată
Moartea
ultima fiică
a
lui
Dumnezeu
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (27 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Las cuvintele să-ți descrie
Mă îndepărtez de toate apucăturile
și îmi scriu pe foi volante
sentimentele pe care le-am trăit
cu toate bucuriile și mâhnirile
pe care le port cu mine prin lume.
Las cuvintele să-ți descrie
în ce ape se scaldă luceferii de ziuă
și Dumnezeul la care mă închin
așteaptă să mă schimb din interior
prin convingere.
În suflet mugurii credinței înfloresc
și fructul își răspândește sămânța,
cu acest rod doresc să mă mântui.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
sunt tată vitreg
«pierdut vrabie găsitorului recompensă
n-am ce să dau la schimb cu
vrabia de pe gard»
.
un vis teiubescian
mi-a însărcinat speranța și o credeam
inocentă!
Atât aștept, să termine gestația și
voi căpăta țâncii ei
să-i cresc
mă și închipui: «taci cu tata
»
legănându-i, schimbând pamperși, «gâdi
gâdi
!»
jur de acum s-o culc
într-un câmp ecranat
impermeabil la drims-uială
.
îmi fug sălciile din ochi
îmi
nu mai scriu, aud
răcnete, i s-o fi rupt apa sau
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce să caut comori în altă parte
De ce să caut comori în altă parte
Cât eu te am cea mai de preț comoară?
Și cine spune că nu sunt deșarte
Aceste frumuseți ce mă-nconjoară?
Ele-n ispită duc și în răsfăț,
Îmi dăruie-ntrecoapsele și sânii,
De care nu mai pot să mă dezvăț
Cât încă sunt în formele țărânii.
Dar sunt sărac când nu te am pe tine,
Te văd o clipă și mă-mbogățesc,
Adun averi din visele sublime
Și nu mai am nimic când mă trezesc.
Așa că bogăția lumii toată
O dau, la schimb, pe trupul tău de fată.
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stolul degetelor
Îmi număr stolul degetelor
tu taci și-asculți numărătoarea
și mă numeri în gând
precum își numără petalele floarea.
Eu îmi arunc palmele
peste râsul copiilor ce fac schimb de copilării
din pântecul norului pe care îl privim
se naște răsăritul de mâine.
Îmi număr stolul degetelor
întoarse pe dos din părul tău
să mă lumineze la față
și-mi cânți în gând
și numeri și oftezi
iar degetele între ele mi le legi
cu viață.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi om
Atâtea suflete umane
Ce s-au pierdut pe undeva,
Merg rătăcite pe maidane
Uitând total a exista.
Sunt numai trupuri fără spirit
Ademenite de valori,
Vopsite-n aur, fără merit
Și fără îngeri păzitori.
Au dat la schimb divinitatea
Pentru ceva ce-i trecător,
Dar au pierdut umanitatea
Și-acum sunt trupuri ce doar mor
Să fii uman... este o joacă,
Dar cât de greu e să fii OM!
Prea mulți lăsăm viața să treacă
Și sufletul nu-l căutăm.
poezie de Adi Conțu (23 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul de emoții
Am tot plâns lacrimi poeme,
Le-am oftat în vers, tăcut,
Am iubit năuc o vreme,
M-a-nălțat... și m-a durut
Cerșetor trăind emoții,
Clipelor le-am returnat,
Așa le trăim cu toții,
În credință... în păcat
Le furăm din nemurire,
Dar le dăm și înapoi,
Facem schimb, printr-o iubire,
Cam de tot ce suntem noi
Și mai pierdem câteodată,
Mai uităm tot ce-am primit,
E doar viața, e ciudată,
Ești urât... ori ești iubit
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pietrarul
Durerea tuturor o schimb în piatră,
Cu dalta dezghiocând-o plină, dalbă:
Și plâng rămașii-n urmă lângă vatră,
Și-n trista curte strămoșească nalbă.
Împlânt făcutul mâinilor pe-o coastă
În dâmbul rotunjit de oseminte,
La rând cu un popor întreg ce-adastă
Înmărmurit pe veci, de mai-nainte.
Ca numele să-l sap în stânca dură,
Din lacrimi adunat-am udătură,
Să curme fierul slovelor făgaș,
Dar, câteodată, brațu-mi nărăvaș
Alunecă și-adorm, și-n vis îmi pare
Că-s temelia pietrei funerare.
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!