Poezii despre poezii despre toamna, pagina 17
A iubi toamna
A iubi, toamna, e-un biet pleonasm,
O poarta in cer se-nvirteste, neunsa,
Cad, iata, imperii de tulbure frunza
Si totusi se aude si ultimul basm.
A iubi, toamna, e oglinda-n oglinzi,
Halouri ciudate pe lucruri danseaza,
Insecte damnate fac cuiburi in raza,
Speranta renaste in cei suferinzi.
A iubi, toamna, neant si refren,
Vin pluguri pamantul spre cer sa-l rastoarne
Si ultimul fulger, semnat ambigen,
E parc` - un altoi pentru sange si carne.
Si tipa a pierdere tren dupa tren
Si mieii duc iarba uscata pe coarne.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, vine toamna!
Iubito, vine toamna peste toate
Bacovia reintră în portrete
Cad frunze picurând singurătate
Și tu ai gesturi parcă mai încete.
Și te iubesc la echinox și după
Iubito, vine toamna să decline
Să macine, să năruie, să rupă
Al lumii apogeu de feminine.
Cum tu rămâi la țărmure de mare
Eu plec s-aștept și crivăț și omături
Și să mă-mbăt la mese singulare
Cu umbra lui Bacovia alături.
Iubito, vine toamna dinspre munte
Cu ghilotine și anestezie
Tot omul e un snop de amănunte
Care amenință esența vie.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
toamna isi strange la
piept
frunzele moarte cu
lacrimi de mama
eu numar amintirile
pana adorm
rezemata de mine
ca de peretele alb
sub coaja caruia cresc
cuvintele
se nasc lacrimi intre
pleoapele norilor
pasarea zboara desenand
roti pe cer
intemnitata intre vise ruginii
toamna ma strabate.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă între noi
Un vânt rece-mi bate-n fereastră
Astăzi și mâine sunt anunțate ploi.
Tulbură-i povestea de iubire a noastră,
Toamnă e afară, toamnă este între noi.
Pe cer se înalță plumburii nori,
E o imagine tristă, parcă vine apocalipsa
Și pe mine mă trec milioane de fiori...
În timp ce inima îți plânge lipsa.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 septembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să scriu o poezie
Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.
Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Așa de repede trece!
Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingășie
Când suntem în doi!
Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colorit de toamnă
Alb de toamnă picurat prin asfințit
Cu strigătul de jos descifrând lihnit
Podeaua rece și pierdută la infinit,
În coloritul de toamnă de curând pălit...
Fântâna nevrută acum din poveste
Pierzând, bloc cu bloc, se înnegrește.
Idolizand a lumii ramuri de palimpseste,
Fostele pietre se sparg în umbrele funeste.
Pădurea largă privește, se supune
La luna plăcută - văzută nou prin rațiune
Pădurea suferă cumplit dar apa se opune,
În coloritul de toamnă, acum arhaică minune...
poezie de Gabriel Perianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar toamna...
Din parcul cu castani și tei
Doar amintirea a rămas
De când eram noi mititei
Și am ajuns mari pas cu pas...
Și-acum e-același parc, nu zic...
În plus cu câțiva copăcei,
Ba cu-n nepot, ba cu-n bunic
Ce se perindă pe alei!...
Doar toamna trece-al vieții fus
Prin stropi de amintire?!
Doar toamna pare un apus,
Sezon de preasfințire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă va veni
O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
și strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.
O toamnă va veni și-o să-ți despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul
și-ți va răpi petalele și zorile
lăsându-ți doar amurgurile grele și pustii.
O toamnă va veni și mașteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ți le ia,
ce-o să le-așterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi mi-am scris
cum stăteam risipit printre poezii
servind tofu alături de montague
la un pahar de cinzano și dialogând
despre epistemologia lui locke
îmi scriu uneori câteva foi să nu uit
de mine în negura timpului
îmi aduc aminte și de-o iubire
cu tot cu trupul său ostenit
arunc privirea spre montague
și mă întreb ce-a vrut shakespeare
să-mi ascundă în această idilă
trec pe altă foaie rece și albă
poezia scrisă pentru sufletul meu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desfrâu
Vorbesc despre iubire-n poezii,
Dar cât îi înțeleg, oare, esența,
Când îmi împart cu-atâtea dependența
De câte sufletul n-ar vrea a ști?!
Începe să m-apese aparența
Și simt că nu mă pot împotrivi.
Încet, inima prinde-a se trezi
Și tot mai clară mi-e acum demența.
Câtă orbire, câte rătăciri...
Sunt fără scuză-n fața fericirii.
Credința mea în falsele-mpliniri,
M-a risipit pe căile pieirii.
Mă iau în coarne-aceste amintiri
Și încă mă expun nenorocirii.
sonet de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!