jos

Sanctuar

Neted, lipsit de cleveteli este-al meu drum,
Iar norii plutesc jos, în lung de culme;
Aerul e dulce, cu cârlionţi de fum,
De la toate podurile pe care eu le-am ars în lume.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacra lui Ştefan Cel Mare

Pe o strada îngustă
Într-un bloc decent
Unde bate vântu şi-i pe jos curent
Tânăra soţie
Plânge şi suspină
Că-i oprită apa şi nu e lumină
Şi că la serviciu soţul ei iubit
A plecat la 10 şi n-a mai venit
Orologii sună noaptea jumătate
Jos în bloc la uşă, oare cine bate?
Eu sunt mama soacră, sunt făcut covrig
Vin de la serviciu şi sunt mort de frig,
Tânăra nevastă fuge să-i deschidă
Dusă în balcon, mama soacră strigă
Ora e târzie eşti un derbedeu
Unde ţi-e chenzina?
Nu-ţi sunt soacră eu
Ce sunt eu de vină
Dacă soarta-i crudă
Şi-am muncit ca boul cu 50%

[...] Citeşte tot

parodie de Autor necunoscut
Adăugat de A. Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de aripi

Eu, într-o viaţă anterioară,
Am fost o floare de primăvară,
Că prea simt, iarna, o aşteptare
Şi primăvara o apăsare
De jos în sus, înălţătoare, dar
Nu ca să zbor, ci numai să răsar.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de aripi

Eu, într-o viaţă anterioară,
Am fost o floare de primăvară,
Că prea simt, iarna, o aşteptare
Şi primăvara o apăsare

De jos în sus, înălţătoare, dar
Nu ca să zbor, ci numai să răsar.

poezie de Marius Robu (3 februarie 2016)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu fundă

Aţa vieţii e un onduleu
când sus tu când jos eu
hai să-o-nodăm de orice zeu
în funda infinitului mereu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oveştene

Plaiurile ardelene
mi-au ţesut copilăria
cu izvoare şi cu flori
cu oiţe şi cu stele
ce te-mbie adeseori
în cuvinte
printre ele
Dealul Blaghii
parcă-l văd

surâzând în depărtare
Valea Târgului alături
cât de scumpă faţă are
înspre sat
mai jos din stânga
Oveştene ne surâde
şi clipind din ochi uşor
ne îndeamnă
ne îmbie
să urcăm pe un răzor

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2009)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu pierde întotdeauna

Imi amintesc toţi am plâns
când sicriul unchiului Sol a luat-o la vale
cineva tocmai apăsase un button
(şi a ajuns jos
unchiul meu
Sol
deschizând o ferma de viermi).

poezie clasică de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privire mestecată cu verde

azi noapte s-a dezbrăcat de stele lună echinocţiul
a hăulit cu litere mari nemarginirea sufletului vid plin între
a mimat fericirea cu luna plină de care-mi prindeam dinţii colţii gingiile
funebru complicat brăzdat
fumam înecat spre frunze inspirînd verde
aş fi ars să le aflu durerea uscăciunii
martori
a venit azi noapte dezbrăcat la mine spre mine
viciat de lipsa simetriei
mă privea cu sens
ţi-am făcut o favoare
nu mai trebuie să mă dezbraci tu
mi-am dat jos cocoaşa mângâierile graba sărutului
mi-am dat jos toate marginile
ţi-am lăsat urme să mă gaseşti
aş fi ars copacul ce mi-a dat labirint înspre rotundul orice
cocoaşa lui strălucea a nimic rotund la goliciunea lui sarcastică
în ochii mei străluceau stele

poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jos de-acuma, mască! Virusul slăbeşte.
Ne rămâne masca ce ne defineşte,
Cea care din faţă, ba şi din profil,
Deserveşte omul, actor versatil.

catren de Gheorghe Pârlea (15 mai 2021)
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Struţul

Struţul hoinăreşte cât de-întinsă e Sahara,
Cu cioc imens şi gâtul subţire ca ţigara.
Aleargă pe picioare lungi şi arogante, două –
Mă bucur că se-aşează pe nisip, jos, când se ouă.

poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!