Poezii despre cristal, pagina 17
Dorul de ceai
Împăratul ningea! Zorii îi făceau vânt
cu evantaie din soarele rupt
Împăratul căsca!
În gura lui teii bucătari șlefuiau ceaiuri
cu arome de gloanțe ruginii
de lebădă cu arcuri de cristal
de ciocârlii...
Împăratul murea!
Și nu avea copii!
Și ningea vântul în zori
prin trecători
treceau rău-făcători
să zică că sunt fiii lui
și fiicele lui
și sămânța lui...
dar a venit un cerșetor
și-a zis atât:
De împărat mi-e dor!
Și-a nins din nou
Iar zorii făceau vânt
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tei
- poezii despre ninsoare
- poezii despre dor
- poezii despre ceai
- poezii despre lebede
- poezii despre gură
- poezii despre cuvinte
- poezii despre cerșetorie
Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa...
Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa
metaforă a lui Heraclt Obscurul.
Noi suntem apa, nu diamantul.,
Cel pierdut, nu cel care stă neclintit.
Noi suntem râul și noi suntem grecul
care-și privește chipul în apă. Imaginea sa
se transformă prin undele oglinzii fremătătoare
într-un cristal care se transformă-într-un foc.
Noi suntem vanitosul râu predestinat
drumului către mare.
Umbrele l-au înconjurat.
Toate care există ne spun la revedere, toate dispar.
Memoria nu-și imprimă propria monedă.
Totuși, există ceva care rămâne,
[...] Citește tot
poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râuri
- poezii despre apă
- poezii despre timp
- poezii despre numismatică
- poezii despre metafore
- poezii despre imagine
- poezii despre foc
- poezii despre existență
- poezii despre diamante
Frunză verde și-un smarald
Frunză verde și-o lalea,
ce spectaculoasă-i viața mea
Când urmez a înțelepciunii stea!
Frunză verde, bob de grâu,
Îmi țin poftele în frâu
Și îmi pun zâmbind al răbdării brâu!
Frunză verde și-un smarald,
Îmi păstrez sufletul blând, cald
Și în apa frumuseții eu mă scald!
Frunză verde și-un cristal,
Galopez pe al victoriei cal
Și ajung mereu la al fericirii bal!
Frunză verde și-un safir,
Cu fugiții nu dau bir
Și port al curajului trandafir!
[...] Citește tot
poezie de Michelle Rosenberg (26 septembrie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înțelepciune, poezii despre viteză, poezii despre visare, poezii despre victorie, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre trandafiri, poezii despre suflet, poezii despre rai sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dăruire... la masculin
Am strâns bărbați de pe planetă-n mine
în trup imens de roci -cum Everest
să am- ca să repar eternele ruine;
în case veșnice... pentru copii ce cresc.
Am strâns sudorile bărbaților planetei
să fac din ele lacuri de cristal,
deșerturile vieții să irig; pe-ai secetei
năpăstuiți de sete... să-i încânt în madrigal.
Am strâns, tot ce minți au, de la bărbați
-Căci școlile-s deșarte, fără vlagă-
tot ce se naște-n viitor, să fie-naripați;
Să facă Universul... o planetă-ntreagă.
Sunt toți bărbații de pe Terra, la un loc,
Cu nebunia minții ș-inimă de blând...
Pe umeri vreau să port o lume-ntreagă-n joc;
Să mă petrec la infinit, în alt și alt bărbat, pe rând mă înglobând...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre bărbați, poezii despre viitor, poezii despre roci, poezii despre planete, poezii despre nebunie, poezii despre minciună, poezii despre jocuri sau poezii despre infinit
Sonetul ingerilor morti
conventii ciudate si-nrauriri de stele
se-amesteca de ieri in patul de cristal,
astept un uragan cu nume de fecioara,
ma daruiesc aiurea intr-un sonet banal.
plang irisi la fereastra deschisa de val,
singuratatea toata o poti cuprinde-afara,
cuvintele-s prea goale sa fie de final,
gandurile prea pline sa poti uita de ele.
ea nu mi-a spus nimic din ce-ar fi trebuit,
ea doar mi-a mangaiat visele rebele
si m-a facut sa simt ce nu am mai simtit
din vremea cand m-am coborat din stele
sa-i fiu strain, sa-i fiu iubit
si s-o acopar noaptea cu aripile mele.
sonet de Florin Deroxas (2006)
Adăugat de paladi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre uragane, poezii despre trecut, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre noapte, poezii despre iubire sau poezii despre aripi
Mai
Trec în sunete de tobă
prin oraș cortegii,
cerul morții îi aprobă:
la dreapta cu regii.
Sub soarele de mai
cadavrele par cireșe
ce-așteaptă corbii
pentru a le culege.
Sunete-nalte, sunete grave
nasc copitele de cai,
cerul morții îi aprobă
sub soarele de mai.
Viori și harfe adunate
varsă limpede cristal
pe veșmintele de nea
și pe umbrele de cal.
Luna urcă la balcon,
e regină între regi,
soarele cel aburit
a plecat la douăzeci.
[...] Citește tot
poezie de George Cătălin Cudalbu
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre cai, poezii despre zile, poezii despre vioară, poezii despre sânge, poezii despre sunet, poezii despre sculptură sau poezii despre oraș
Copilăria
într-un sat micuț de munte, înspre Zlatna la Ampoi,
mi-am lăsat copilăria și n-o pot lua înapoi
ce frumos era odată în grădina cea cu meri
și in lunca înverzită cu miros de sânzieni
sălciile aplecate umbreau apa de cristal
cor de greieri lângă casă cântau seara madrigal
și in noaptea cea lăsată treceau moții cu ciubere
cântând doina cea de jale prin păduri de conifere
mă întorc mereu în locul ce mi-a dat viață odată
mă așteaptă-n prag Maria cu o poartă descuiată
un sat mic, o sută fumuri, azi mai sunt vreo douăzeci
în Poiana la Ampoi iarba crește pe poteci....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre sat, poezii despre păduri, poezii despre prezent, poezii despre munți sau poezii despre mere
* * *
M-ai înșelat de atâtea ori,
înfigând în mine câte un pumnal de fiecare dată,
că am ajuns să atârn, câte o ciozvârtă din mine,
pe câte un cui din oricare măcelărie din oraș.
Doar așa am putut să-ți invadez garsoniera ta de la mansardă,
unde veneau bărbații ca să se-arunce-n gol,
Lăsându-mă mestecat fără să țip
de gura ta roșie precum ciulinii
călcați de tălpile fecioarelor secerătoare.
Bând coniac amestecat cu fum de țigară
din sufletul tău, potir de cristal de stâncă,
m-am poziționat în dreptul unui sân
de unde am început să-ți spionez, prin vârful sfârcului,
micul tău univers poluat de păcat și inconștiente cruzimi,
eu, bucățică de carne din sfânt trupul tău.
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre trup și suflet, poezii despre stânci, poezii despre spionaj, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre roșu
Pletele apei si tu
Stai aplecat peste gândul întoarcerii
Ca un copil peste unda oglindită
În griji și neliniște,
Pletele apei apar lunecând
Prin perdeaua plutașilor
Ca îndrăgostiții ochi ce-au întâlnit
Fuga roșie și valea așteptării
Prin secundele dorului gândit
Pe fiecare petală de sărut,
Iar eu alerg să ascund de ochii tăi
Florile malului făurit
Dintr-o toamnă de brumă
Dintr-un fulg de nea
Neclintit în iubire.
Aici te vad pierdut
Alături de vestea unei povești
Picurată-n speranta indurării,
Mândru rătăcind prin înfriguratele
Plete albastre ale apei,
Urme de flori, prea multe flori,
[...] Citește tot
poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre flori, poezii despre văi, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre secunde
Muguri de speranță
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vis din astral
înălțați spre azur nu știu de discrepanță
sorb seva luminii pe arbori de cristal.
privesc numai spre soare cu cutezanță
fremătând sub piele dorul ancestral
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.
rădăcini de gânduri cu augustă substanță
se unesc cu glia la modul ideal
doina sângelui în sublimă nuanță
am cules-o cu ardoare din noaptea de opal.
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muguri, poezii despre lumină, poezii despre idealuri sau poezii despre gânduri