Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

covor

Toate rezultatele despre covor, pagina 17

Rondelul amantelor ce mor ( Macedonsckiană)

E vreme-amantelor ce mor
În mari orașe, ori în sate,
Ce-s azi ca niște flori uscate,
Uitate-s clipele de-amor.

În căsnicii demult blazate
Doar rar se simte vreun fior,
E vremea-amantelor ce mor
În mari orașe, ori în sate.

Și când pe-al vieții lung covor
Rămân iubirile ratate,
Iar altele, de tot, uitate,
Salvarea este în umor!...

E vremea-amantelor ce mor.

rondel de din Tangoul pontelor în pas de vals (2010)
Adăugat de Mihai HaivasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Perna cu vise

Peste noapte, perna mea
Spre mirarea mea, a ta
și-a oricui
a făcut șapte pui
pufoși și moi,
care, jucăuși
ca niște pisoi,
se ascund după uși.

Seara, după o joacă năucă
adorm pernuțele pe unde apucă,
pe pat, pe sub pat
în dulap.
și pe covor.
Cu grijă firească
Le ridic ușor,
Să nu se trezescă.

Culc capul pe pernă
cu părul vâlvoi, plin de fulgi

[...] Citește tot

poezie de (12 iulie 2020)
Adăugat de David Daniel AdamSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joc cu perne

Joc cu perne

Peste noapte, perna mea
Spre mirarea mea, a ta
și-a oricui
a făcut șapte pui
pufoși și moi,
care, jucăuși
ca niște pisoi,
se ascund după uși.

Seara, după o joacă năucă
adorm pernuțele pe unde apucă,
pe pat, pe sub pat,
în dulap
și pe covor.
Cu grijă firească
le ridic ușor,
să nu se trezescă.

[...] Citește tot

poezie de (18 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel AdamSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Țenche

Anotimpuri cu suspine

Sare pe covor,
Îmi lipsesc zâmbetele tale.
N-am vrut să fie prea ușor
Doar iarna găsești portocale!
Ne privim doar în gând
Cu dorințele-n cătușe,
Nu vreau să stau la rând,
Vara, ai grijă la căpușe!
Te găsesc într-un parc
Mergând spre mântuire,
Cupidon n-are arc
Toamna, pisicile fug din mănăstire!
Nu știu, mă vrei, te am,
Tabloul nostru a rămas un nud,
Vând fericire doar la kilogram
Primăvara vine, suspini, te aud!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna copiilor

Când vine toamna la țară
Ies copii pe ulicioară.
Cu frunzele-n dans se prind
Și aleargă după timp.
Zeul Cronos îi veghează,
Toamna îi îmbrățișează,
Le așterne din flori multe
Covor pe care să zburde.
Până coboară din munte
Iarna cu stele mărunte,
Culoarea galben-aurie
Le face altă bucurie.
Le pune-n spate ghiozdanul
Cu mate și-abecedarul,
Iar când sună clopoțelul
Merg la școală... cu cățelul.

poezie de (17 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Depresiv

Am suflet nor,
Sunt trist de plumb.
Gândesc să mor...
Mi-am pus în gând.

N-am meteor
Și ceru-i plin...
Sufoc în dor,
Mă sting în chin...

De singur... zac,
M-au lăsat toți;
Ca-necu-n lac
Când știi să-nnoți!

Mai am o șansă...
Dă-mi semnal
Să ies din transă,
Din letal...

[...] Citește tot

poezie de (7 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Sonetul frunzelor de-apoi

Atâtea frunze mor și cad,
Când mai abrupt, când mai ușor,
Pe un covor înșelător,
Un Styx al lor, un fel de vad.

Sunt smulse dintr-un ultim vis
Cu mângâierea din apus,
A brizei care le-a sedus
Iar azi le poartă spre abis.

Și cad, și cad, deja s-au strâns
Atât de multe, curg puhoi
Pe fluviul vechi de frunze noi,

Și curg din arbori ca un plâns,
Lăsându-i triști, lăsându-i goi,
În lumea frunzelor de-apoi.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prizonieri ai depărtării

Privesc cum roua dimineții
se transformă
în flori de crin,
elixirul vieții
din roșul macilor
se revarsă peste dorul nostru,
lacrimi vărsate
în marea uitării
împrăștiate de vânt
sunt pietre poleite de argint,
fulgii de păpădie
se aștern ca un covor alb
de lumină,
acoperind pământul
dorul tău deapănă firul
smerit al timpului
o adiere rece
și îngândurată
ne trezește din rătăcire
suntem prizionierii depărtării

[...] Citește tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă aurie

Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.

Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.

Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.

Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.

poezie de (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 11 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Vacanța de vară

Soarele strălucește pe cerul senin,
Plutind ca o imensă minge aprinsă,
Deasupra valurilor ce nesfârșit vin,
Destrămându-se pe plaja întinsă.

Nisipul auriu împodobit cu cochilii,
Ca un covor așezat lângă mare,
Este un paradis al întregii familii,
Care se bucură liniștită la soare.

Copiii construiesc în nisip castele,
Înoată sau se bronzează la soare,
Ori stau liniștiți sub colorate umbrele,
Ce minunată este vacanța mare!

poezie de din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 17 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook