Poezii despre compunere despre toamna, pagina 17
Vreau să cânt despre Atriz
Vreau să cânt despre Atrizi,
vreau să cânt despre Kadmos,
dar struna lirei mele
doar despre Amor sună.
Schimbat-am atunci strune,
schimbat-am chiar și lira
să cânt despre Hercule-n lupte:
Dar lira-mi iar povestea-i
de dragoste-ncepu.
Rămas deci bun, eroi!
Căci lira-mi, văd, nu cântă
Decât zeul iubirii.
Decât zeul iubirii.
poezie de Anacreon din Cele mai frumoase poeme de dragoste, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parțialele din toamnă
E toamnă și mi-e dor de cine
Ar trebui să vină, dar,
Se pare că nici azi nu vine;
Mi-e sufletul student-frunzar.
Și clipele mi-s frunze care
M-acoperă pe ochi treptat,
Să nu mă vadă, când apare,
Nimic din tot ce-am așteptat.
E toamnă și mi-e dor de cine,
Chiar dacă vine, tot nu vine.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu clipi
N-am nici o amintire despre ce-a fost înainte de-a mă naște
Despre vreo teamă sau regret
Despre vreo anticipare sau durere
Despre credințe
Nimic
În curând mă voi întoarce acolo
Totuși, care-a fost scopul?
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Taci! Mai lasă-mă să-ți vorbesc
despre graurii mov
despre albastru copilăresc
despre albii colaci
peste negrul firesc...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune, Toamnă
Toamnă... nu m-ai înțeles.
În culori galben intens,
Îmi trimiți frunze-n covor,
De la geam în dormitor.
Mă trezesc, le dau afară,
Dar revin iarăși spre seară.
Spune, Toamnă, ce-ai cu mine?
Știi că vreau zile senine...
Trandafirii înfloriți
Și toți pomii înverziți.
Nu vreau note de Chopin
Nici noaptea să cos goblen.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autumnalia
Superbă toamnă, blîndă veșnicie
Sub streșini, cuibul este gol din nou
Păi, ce-ți doresc eu, dulce Românie:
Să ieși din starea ta de ou!
Superbă toamnă, păsări în chirie
Pe cer le văd, pe cer le-ascult
Păi, ce-ți doresc eu, dulce Românie:
Să te trezești, căci ai dormit prea mult!
Superbă toamnă, cine să ne știe
C-om ninge mîine, viscolind pe deal
Păi, ce-ți doresc eu, dulce Românie:
Să te lipești cu fruntea de Ardeal!
Superbă toamnă, calmă bucurie
De rod bogat, se-ndoaie ram de ram
Păi, ce-ți doresc eu, dulce Românie:
Să nu mai stai, să te privești din geam!
poezie de Cornel Udrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers în toamnă
Versul meu este în toamnă.
Trupul meu este în vânt.
Timpul prihănit de hrană
Mă subjugă pe pământ.
Chipuri văd peste stindarde,
Plete zburdă după gând.
Volburată, iarăși arde
Mintea-mi rece, pe cuvânt.
Frunzele se duc cu nimfe,
Râurile cresc pe piscuri.
Astigmată cade-n cifre
Amăgirea-mi dintre scrisuri.
Nici durerile nu cresc,
Nicio lună nu răsare.
Doar un zâmbet de ceresc
Mă cuprinde-n disperare.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (8 septembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă-doamnă
Toamnă-doamnă, nimb de ploaie
Și de vânt ni se arată,
Cu secundele greoaie
Și gutuie-mparfumată.
Pus-ai colier de frunze
Și-n condurii de tăcere,
Treci înspăimântându-mi, toamnă,
Liniștea ferestrei mele.
Ai furat sobor de frunze
Și alai de spice, maci,
Iar acum pătrunnzi în suflet,
Scormonești... și plângi... și taci.
Oh, de teamă de furtună
Și de iarna ce-o veni,
Te-ai ascuns în mine, toamnă
Și în versuri sidefii.
Nu mai am acum nici verbe...
Toate, toamnă mi le-ai luat.
Ai venit cu frig și ploaie
Și pustie m-ai lăsat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
Bolborosesc a chemare
Ploile toamnei acesteia...
Bolborosesc a must rubiniu dând în fiert,
A gutui, a târziu -
O voce de clopot ascunsă și gravă...
O toamnă bolnavă...
Bruma se-nghesuie ca un ciorchine
La adăpostul ramurii frânte.
Frunzele cad în cascade de jad...
În ziua de mâine o altă toamnă,
Banală, pustie și goală...
Ca o zi învechită, de școală,
Cu clasa gheboasă
Și abecedarele vechi,
Cu muguri de vis la urechi...
O toamnă plutind
Peste lumea de nea, peste albul tâmplelor reci,
De bătrâni cuminți, reumatici, dureros de apatici.
O toamnă prin care și tu ai să treci.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-atâta toamnă
de-atâta toamnă
frunzele tresar pe ramuri
înfiorate de reci adieri
tristeți ascunse
răscolesc apusuri grăbite
peste care stropi de lumină
se scurg purpurii
înroșind umbrele
în suflete amintirile dau năvală
sugrumând nescursele clipe
înlănțuind timpul
tâlhărindu-l de viitor...
e-atâta toamnă...
și-n grădini miroase a gutuie
dar tu inimă rămâi
tot străină și pustie
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!