Poezii despre biserica neagra, pagina 17
Furnici
cât spațiu tot atât zahăr
de contrabandă
niciun adăpost pentru milă
nici măcar un loc de întâlnire
pentru furnici
alerg prin depozitul cu poezie
mă-mpiedic
poftă nebună
de ciocolată neagră
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zahăr, poezii despre poftă, poezii despre poezie, poezii despre negru, poezii despre furnici sau poezii despre ciocolată
112
becurile s-au stins peste noapte. alexandra a devenit o ființă invizibilă. învelită într-un cearșaf alb ca un produs sterilizat, se rostogolește în valurile mării.
are și ea o armă neagră, mică pe care nu o folosește niciodată.
dar în seara aceasta, lipsa de lumină o sperie și trage în aer un foc de avertizare.
se aruncă în valuri și înoată. inima ei mică bate nebunește.
luna pe cer este încă albă. un neon pâlpâind. alexandra se simte în stare să ucidă. i-au spus că dincolo nu este viață și soarele arde puternic. jumătate din creierul ei, însă, îi spune că nu o să pățească nimic.
alexandra simte ca acolo îi va întâlni pe ceilalți copii. vii si nevătămați. cândva se jucase cu ei pe plajă. cel mai frumos desen dintr-o carte: copii alergând prin valurile marii, pe nisipul ud.
alexandra simte frica dar nu are ce să facă.
acum luna pe cer este neagră, dar alexandra o vede strălucitoare ca pe o jucărie proaspăt scoasă din fabrică.
#alexandra
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre înot
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre sperieturi
- poezii despre seară
- poezii despre plajă
- poezii despre noapte
Punct
o prăbușire de sare
ia locul zidului
lumina rămâne
un punct
îngheț
culeg plante siberiene
peretele din stânga
mă scoate din minți
piatră albă peste
piatră neagră
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre plante, poezii despre minciună, poezii despre gheață sau poezii despre botanică
Poem despre albastru
Ca atunci cînd privești prin picătura de ploaie
totul se putea schimba la o a doua vedere.
trebuia să-l descopăr
cu un briceag și o bucată de banzic
aproape cald, înlăturînd coaja neagră mirosind a grajd
și trei viermi orbecăind pe sfîrcuri ca făina pe carii,
apoi cînepa fină ce învelea carnea stejarului precum o nucă
dezrobind relief cu relief și iar relief...
dar, sînul acesta nu-l poate mîngîia nimeni
terminîndu-se într-un final neconvingător - frugal
totul e mai prozaic în afara atelierului, acolo unde
lumea aleargă orbecăind spre locul de muncă
în oraș au descălecat Napoleon / Maxim / Amancio și Ogata
la muzeul Albastru să ne facă statui.
acum nu mă ajută nici mașina de citit gînduri la răsăritul soarelui
nici tabletele de ciocolată neagră lîngă cea mai nouă cafea
închid sertarul plin de cilimuri, de rașpe,
și-mi pregătesc cheile spre poarta unui mare oraș
poezie de Ioan Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre stomatologie, poezii despre stejari, poezii despre sfârșit, poezii despre serviciu, poezii despre sculptură sau poezii despre schimbare
Ave-Maria
În biserica Sf. Ștefan
Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...
În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.
Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.
Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu (1894)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre creștinism
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre prostituție
- poezii despre iertare
- poezii despre frunze
Poetul
Acum în miez de noapte
Poetul se deșteaptă
În mine, ca un om.
E ca un "alter-ego"
Desprins de trupul meu,
Născut din taina-mi neagră
Pe care n-o-nțeleg.
Și el vorbește singur
Și eu transcriu pe negru
Gândirea lui cu duhul
Din care se încheagă:
Un conțopist pe care
În șoaptă l-a trezit
Să nu-i tulbure visul.
Poetu-ncet dictează
În limba-i de fantomă,
Poem din altă lume
Ce-o știe numai el.
Glas surd și somnambulic
Înfășură în vată
[...] Citește tot
poezie celebră de Demostene Botez din Almanahul Literar 1970
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre fantome, poezii despre vorbire, poezii despre trup și suflet sau poezii despre strigoi
Toamna noastră
În fiecare zi îți scriu
cât e de frumoasă toamna,
cum îngerii o pictează pe prispa raiului
și degetele mele o pipăie tandru,
până la ultima frunză...
Îți mai scriu că mi-e dor
să îmi spui că miros a mere culese de mâna lui Dumnezeu,
că ploaia e o biserică cu brațe coborând din cer...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rai, poezii despre ploaie, poezii despre pictură, poezii despre mâini sau poezii despre mere
Răsăritul ploii
Rădăcinile scot sunete ciudate
cresc din pamant și peste tot e umed.
La răsăritul ploii curg șuvoi urmele de ape.
De curând potopul se-nșiră pe-o pagină de carte.
Desenate, valurile păreau pălării întoarse
către est... de unde se scurge pe mâini
atâta fluid albastru și de unde trupurile norilor
se-nfioară la fiecare palpare a cerului
cu roiuri de gânduri aruncate pe cer ca stele
într-o noapte neagră, neagră și-atât de aproape
de ce am fost odată umbre la-nceputuri?
Scândurile porții se aud scârțâind și doar
găurile amintesc că timpul se strecoară
prin fiecare fărâmă a ființei atât de învechite
ca un fir de ață care se rupe la prima
durere mai aproape de nodul încă nedezlegat
al destinului.
Îngerii se-adună pe cale ca fluturii albaștri
în jurul gurii de apă risipită pentru o fotografie
înrămată de retină și poate c-o flacără
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre albastru, poezii despre sunet, poezii despre rebus sau poezii despre nori
E toamnă
E toamnă. Marea bate-n țărmul ud
Și furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
și cerul e mânjit cu nori de zgură.
Sunt multe ceasuri și e încă ziuă
pe nisipul țărmului pustiu
Și rece suflă vântul și-n târziu
și marea neagră bate apa-n piuă.
poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre nisip, poezii despre furie, poezii despre ceas sau poezii despre Marea Neagră
*&**
oamenii sunt previzibili
atât de...
ziua lor de naștere e importantă că
ajung să bea pentru ea și să mănânce
un gest absolut revoltator
voltaire știa
dragă omule, serbează-te într-o biserică veche a unui
cimitir de sat
sau
hai la bookfest să cumperi o carte despre cum să
înveți marele salt spre
neant
de ziua ta te apropii tot
mai mult
și mai mult
poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre sat, poezii despre naștere, poezii despre mâncare, poezii despre cărți sau poezii despre biserică