Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

amintiri dintr-o calatorie

Poezii despre amintiri dintr-o calatorie, pagina 17

Daniel Vișan-Dimitriu

Cenușa din viitor

Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.

Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.

Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.

Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apăsarea amurgului

parcă aș sui un munte
macabru
în fiecare zi tot mai grea
mi se năzare cărarea
întunerici îmi străbat mai acut
decât ieri
căutarea identității profunde

pietrele salută scrâșnind
sub apăsarea amurgului

niște crengi descărnate de vise
îmi împovărează spinarea
într-un perpetuu supliciu
al senectuții
tot mai jos mă aplec
după oasele zilelor rămase
într-o trecătoare

o proiecție bizară e trecutul

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Castanii

Au înflorit castanii la-nceput de mai,
coroanele par sfinte candelabre,
cu brațele întinse spre cerescul rai,
să-și etaleze sfintele podoabe.
Ajung când soarele dispare-n asfințit,
lăsând în urmă gara-ntunecată...
Cobor din tren și văd în fața mea, uimit,
castanii mai frumoși ca niciodată.

Mă-ntreb, fără speranță, dacă n-ai ajuns,
cu-același tren, în gara noastră mică,
și gându-acesta, printre amintiri ascuns,
îmi toară-n suflet reci fiori de frică.
Rămân în urmă și privesc nedumerit
atâtea chipuri care-mi par străine,
eu pentru ei nu sunt decât un nou venit,
nu cel ce-și vinde viața pentru tine.

Pe malul râului ajung într-un târziu,
urmând poteca, parcă neumblată,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Hasmațuchi

II

Viitorul pregătește un lanț
fără verigi slabe

și mă poftește discret
să intru
prin ușa lui deschisă

așa cum se strecoară și el
în oglinda chipului meu
din care ies la suprafață
spinările
unor animale neclasificate:

un exercițiu neconvențional
de limpezire,

o călătorie spre mine
ca întreg
de gânduri

[...] Citește tot

poezie de din Noduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Păsări călătoare

moto:
nopți cu lună pe alee
ce mister care scânteie
duce dorul mai departe
literele dintr-o carte
--------------------------

Luncă despletindu-se molcum
Arii verzi și lung aliniate
Huruit de care dinspre sate
După care liniștea, oricum

Slută pe un dâmb, o buturugă
Peste care un blestem opac
Spânzură de fiece copac
Nerostite spaime dintr-o rugă

Clipocește apa de subțire
Ocolind cu teamă o pădure
Peste care cade o secure

[...] Citește tot

poezie de din manuscris (2009)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

Dintr-o călimară 🌸❤

Îmi înfloresc bujori în păr
.....
Am plecat demult,
Din pragul amintirilor bătrâne.
Mi-e viața asta doar tumult
Și-un drum ce-și înfășoară-n el
Flori și două-trei ruine...

Îmi cântă fluturii în vânt
......
Am văzut argint în primăvară
Într-un tărâm pustiu...
Ah! Amintirea asta amară..
Îmi pune sufletul să scriu
Versuri dintr-o singură călimară.

Eu sunt...
Dar, tu ai fost?
Trecut plin lumini
Atunci când din tâmple

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Haiku

amintiri arse -
jurnalul îngălbenit
aprinde focul

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jaroslav Seifert

Uneori suntem legați de amintiri

Uneori suntem legați de amintiri
și nu există foarfece care să poată tăia
acele fire rezistente.
Sau frânghii!

Vezi podul de colo, de lângă Casa Artiștilor?
Câțiva pași înainte de acel pod
jandarmii au împușcat mortal un muncitor
care mergea în fața mea.

Aveam atunci doar doăzeci de ani,
dar ori de câte ori trec pe lângă acel loc
amintirea revine.
Mă ia de mână și mergem împreună
spre portița cimitirului evreiesc,
prin care am fugit
din fața puștilor.

Anii au trecut cu pași tremurători, șovăitori,
și eu împreună cu ei.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Toate frumusetile lumii" de Jaroslav Seifert este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.49 lei.
Costel Avrămescu

Inuman de firesc

Așa cum, în orice chemare instinctuală,
Se regăsește primordiul oricărei căutări,
În memoria adn-ului din lumina virtuală,
Stau clipe nerostite de grație sau resemnări.

Fremătând prin gânduri de sinceră mărturisire,
Amintirile vibrează cu sensuri depline
Pe măsura clipei de-mplinire-n regăsire,
Atunci când exersează gustul neuitării de sine.

Fiecare lucru sau întâmplare ne-amintește de-un gând,
Așa cum gându-i o secvență de dorințe izvorâte din trăiri;
În această interacțiune, ne ducem viața constatând
Că cea mai mare parte a ei o trăim din amintiri.

În încleștarea acerbă cu destinul rival,
Multe dintre amintiri se prăfuiesc;
Cu timpul chiuind în freamăt de val,
Totul se scurge inuman de firesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nume

"My name is", "je m'apelle",
fără vreo importanță
"cum mă cheamă",
când poate aș fi doar cel
lipsit de aroganță,
dintr-o mamă
pur și simplu, ca un vițel,
sau cheia de la clanță,
ori metrul dintr-o vamă...
deci "kak tibia zavut",
sau "ei, come ti chiama"
e-o poreclire de altul dată,
brut,
după ce-n sunete a dat iama
printre silabe de băiat sau fată,
un uzufruct,
la care obligatoriu îi iei seama,
deja de alții atestată
și nu te reprezintă în niciun fel... ocult,
cu atâta știință adunată, rămâi osul, din zeama

[...] Citește tot

poezie de (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 17 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook