Epigrame despre o zi cu tata, pagina 17

Tăticu-mi spune, câteodată,
Că barza m-a adus în cioc.
E clar acest pretext adhoc:
Nu-i prea convins că-mi este tată.

Din pământ a fost făcut,
N-are tată, n-are mumă,
Geaba frunza eu mi-o mut
Că el stă parcă-i de... humă.

Eu, mama, tata, fraţi, surori,
Cu toţi am fost informatori;
Bunicu-a refuzat să fie...
Mai şmecher! Nu ştia să scrie.

Către ruşi de-ai fi tunat,
Că Eşti Tată şi-al puterii
Doamne, i-ai fi adunat,
Să stea-n ale lor Siberii.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi zise juna într-o zi,
Precum a îndemnat-o flerul:
- Tu tată nu puteai a-mi fi,
Nici mama n-a aflat misterul!

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar şti tata că fac rime -
Ca ruşinea s-o surprime
Şi să spele astfel pata -
Ar schimba, desigur, fata.

Voios, a lui e lumea toată,
De când i-au spus că este tată,
Dar şi mai mare "bucuria"
Va fi când va afla... soţia!

Minciuna-i spusă, prima dată,
De pruncul care zis-a tată;
Şi-apoi de mama lui, mai bină,
"Băiatul seamănă cu tine!".

Şi azi, prin negura de ani,
Taica-mi vorbeşte şi-l ascult:
-Ai grijă tată, la golani
Şi mai ales... la prostul cult!

După tată de ne iei,
Zi-na Quintus doi şi trei,
De socoţi poanta şi rima,
Cred că suntem Quintus... prima!

<< < Pagina 17 >

+o +zi +cu +tata