ion ratiu

Tropăitul bocancilor

precum un noian de soldaţi
argăsind la un loc cu moroii
pielea măslinie a ploii...

un miriapod de asfalt
desprins din nori
şi întins pod de oase
peste gaura neagră
cu sclipiri lucioase
şi goale de sens din tavan
ce îmi dă fiori

un ecran smartphone
imens
cu bateria descărcată

nici dumnezeu
în marea lui spălătorie
nu ne mai spală vreodată
să rămânem curaţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiu de vânt

Azi un pustiu de vânt răzbate –
Un vultur dinspre miazănoapte,
E frig, plouă mărunt şi des.
Toamna şi frunzele mi-a şters...

Şi mi-au rămas copacii goi.
De-o vreme, s-a mutat în noi.
Bruma în suflet mi-a căzut,
Eu plâng cu ploaia, plâng tăcut...

Plouă cu frunze arămii
Şi drumurile-mi sunt pustii,
Un foc îmi arde-n suflet iar –
O toamnă fără de hotar...

Şi bate-n mine-un vânt pustiu...
Ce sunt şi ce am vrut să fiu?!
O toamnă fără de hotar,
Un vânt hoinar... un vânt hoinar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dine Costandine

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Cu stele şi cu potcoave
Că mi-s nopţile bolnave
De urgie şi adaos
Şi mă pierd, mă pierd în haos

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Că mi-s nopţile pustii
Bântuite de stafii
De mândre şi de cârlani
De jandarmi şi pungi cu bani

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Cu luceferi şi cu sori
Că-i fac galbeni sunători
Să-ţi ia ochii, să te-mbete
Şi să-i pun la mândre-n plete

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dine Costandine

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Cu stele şi cu potcoave
Că mi-s nopţile bolnave
De urgie şi adaos
Şi mă pierd, mă pierd în haos

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Că mi-s nopţile pustii
Bântuite de stafii
De mândre şi de cârlani,
De jandarmi şi pungi cu bani

Dine, Dine Costandine
Nu mai, nu mai da în mine
Cu luceferi şi cu sori
Că-i fac galbeni sunători
Să-ţi ia ochii, să te-mbete
Şi să-i pun la mândre-n plete

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La anunţuri

Poşetă-aproape nouă (internet)
Utilizată doar odată-n viaţă.
Eu caut mire, prefer impotent,
Bogat, bătrân, dar şi urât la faţă.

Şi inutilizabil dac-ar fi,
Nu mă stresez prea tare, dragii mei,
Am să rămân stăpână într-o zi
Cu... conturi în valută sau în lei.

Că sunt sărăcă, n-o să am vreun chin,
Procur uşor buchetul de mireasă,
Căci am să merg rapid în cimitir
Şi am să iau mai multe flori acasă.

Cu preotul probleme cic-ar fi,
Deci voi lua câţiva broscoi şi-o cioară,
Dar n-am găsit un mire pentr-o zi
Şi mai rămân pe listă pentr-o seară.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez

Neştiut periplu visul
În oceanul de mister
Unde s-a deschis închisul
Altei vămi în efemer

Fulger scurt lucind în beznă
Universu-apropiat
Doar inelul de la gleznă
Ţintuindu-te de pat

Eşti aici. Dar şi departe
Dormi. Dar şi călător-eşti
Într-o lume ce desparte,
Cerul de cele lumeşti

Unde este cheia, codul
Netrecutelor trecute?
Alexandre, taie nodul
Funiilor revolute!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când mă ştiu

mă întreb ce se află dincolo
de lucrurile ce se înfăţişează vederii

îmi dau cu presupusul

dacă văd rana din inimă
pe tărâmul nevăzut
îşi etalează culorile iarba de leac

când mama spânzură de cuiul din grindă
ceapa înşirată ca mărgelele pe aţă
picurii de ploaie sunt
lacrimile copiilor cu aripi
care odată au fost ai străzii

mă admonestezi cu vorbe-fulger
nu-ţi bate capul ca pe covorul
de pe bara din spatele blocului
caută răspunsul în arcada timpului trecut
unde ceasul se opreşte

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Răşinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioplire

Am cioplit cu dalta în privirea mată,
Ne-a-nţepat durerea, suflete nătâng...
Ne vorbesc străinii de artişti şi artă,
Dar artiştii noştri suferă şi plâng...

Suntem cruci străine în furtuni de versuri,
Ne pictează timpul curcubeu de vis,
A rămas o urmă sângerie-n gesturi,
Flacăra iubirii de curând s-a stins.

S-a oprit lumina la hotar de clipe,
Încrustată-n noapte, agonia cere,
Zborul spre înalturi... I s-a frânt aripa.
Nu există doctoi, n-are mângâiere.

Am uitat o umbră - cumpăna fântânii -
Aplecarea fiinţei către infinit,
Ne-aşteptăm în lacrimi, ne-aşteptăm românii,
Ce în altă ţară, străini, au fugit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna asta

Miroasea rod bogat şi-a must de stele...
Dau iar în pârg aducerile-aminte...
Cad frunze peste gândurile mele,
Pe tălpi s-au prins speranţe nămolite...

S-a scris pe cer o nouă partitură...
Miroase a gutuie, în cuptor...
Ne-acoperă o pătură de brumă.
Copacii dezveliţi de vis, ne dor.

Trăim în universuri paralele,
Într-un uitat şi veşnic celibat,
Când între noi tăcerea se aşterne...
Şi plouă, plouă, plouă rod bogat.

Vezi?! Plouă-n noi atâta amintire...
La gura sobei, coapsele-şi arată,
Oh altă toamnă... Toamă în iubire...
O toamnă parfumată şi bogată...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteză la nevoia de alb

Nevoia de alb mă-nfioară,
Oasele albite de timp,
Trăindu-şi tăcerea,
Rochia de mireasă acoperind
Un trup pângărit...
Laptele de la sânul mamei
Cu gust de nicotină şi de alcool,
Voaluri înălţat în vânturi aspre şi reci.
Doar luna îmi pare că se cunună cu valul,
Acoperind noaptea.
Şi atunci mă biciuieşte de dor,
Nevoia de negru, de noapte.
Cu el acopăr durere şi lacrimi,
Ură şi întinăciune,
Dispreţ şi dezastre.
Apoi mă voi naşte un altfel de alb...
În crematoriu de negru.
Nu voi mai fii decât cenuşa tăcerii,
Iar fumul se va înălţa,
Îmbrăcat în straie albe, primeindu-ne fiinţa.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!