toti avem nevoie unul de altul

Să ne rugăm

Să ne rugăm cerului să dea ploaie.
Ploaia ne aduce
mai mult grâu,
mai mult ulei,
mai mult vin.
Dacă avem aceste trei lucruri,
avem treimea dumnezeiască.
Avem pâine,
avem ulei,
avem vin.
Adică avem anafură,
avem mir,
avem împărtăşanie.
Avem sufletul curat.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au plecat vecinii toţi

Au plecat vecinii toţi,
S-au pus lacăte la porţi.
Din cincizeci, unul rămâne,
Va pleca şi el, azi, mâine.

Casele se pustiesc,
Câinii nu le mai păzesc.
Îşi schimbă şi ei stăpânul,
Sau mor, unul câte unul.

Curţile sunt năpădite
De ierburile neprăşite.
În bătătura ne măturată,
Nimenea nu mai aşteaptă.

Încet, încet se stinge satul
De la un capăt la altul.
Cei tineri se duc afară,
Se lipsesc de neam, de ţară.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (2 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bâlciul deşertăciunii

Mă preumblam ca Dante prin Infern,
Căutam poeţi, erau aproape un concern,
Mai mici, mai mari, modeşti ori statuari,
Prea mult împotmoliţi în estuar,
Hazlii par unii, delicaţi, isteţi,
Dar cine are grijă de poeţi?
Unul înjură colorat, rimând,
Altul e geniu monoton gemând,
Unii-s în pamperşi, fiind sugari,
Dar sug din laptele stelar,
Unu-i tâlhar ca bietul F. Villon,
Altul îşi scrie slova cu bulion,
Unul iubeşte, altul se căzneşte
Să scoată din cazan un peşte,
Unii se nalţă până ce dispar,
Alţii bodogănesc rotind un par,
Unul şi-arată bicepşii scriind,
De parcă bicepşii ar fi pentru alint,
Nu ne lipsesc trufaşii, nici umilii,
Fac poezie chiar şi bogomilii,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sofia: Ce nenorocită sunt; am nevoie să iubesc şi nu văd nimic care să îmi placă! Inima mea respinge pe toţi cei pe care simţurile mele îi atrag. Nu văd pe nici unul care să îmi aţâţe simţurile.

replică celebră din romanul Émile sau despre educaţie de Jean-Jacques Rousseau (1762)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de mare ar fi un spaţiu, se poate concepe unul mai mare; apoi altul şi mai mare; şi aşa la nesfârşit fără ca vreodată să se ajungă la unul care să nu mai poată fi mărit. Din contră, oricât de mic ar fi un spaţiu, se poate găsi unul mai mic decât el şi mereu la nesfârşit, fără a se ajunge vreodată la unul indivizibil care să nu mai aibă nicio suprafaţă.

citat celebru din Blaise Pascal
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă este aşa după cum ne asigură oamenii de ştiinţă, noi toţi avem în noi câteva molecule de-a lui Einstein, iar dacă particulele atomice ale corpului nostru fizic ajung în cele mai îndepărtate limite ale universului, atunci noi toţi suntem practic componentele tuturor lucrurilor. Nu mai avem unde să mergem dacă noi suntem deja peste tot, şi acest lucru este într-adevăr, tot ce vom avea sau vom avea nevoie vreodată. Dacă ne iubim pe noi înşine măcar un pic, ar trebui să respectăm toate lucrurile în egală măsură, şi să nu ne pretindem superiori asupra ceea ce sunt, de fapt, alte părţi. Este mâna superioară ochiului? Episcopul faţă de gâscă? Fiul faţă de mamă?

citat din Bill Mollison
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privighetorile

Tu nu ştii că metoda filosifică ţine de căzătura
din pat a bunicii aglaia? avem mişcare? avem.
avem gândire? avem. avem concepte? avem.
pe dracu-zise liftierul-prighetorile
sunt închise în alt salon.

poezie clasică de Aurel Dumitraşcu din Furtunile memoriei (1984)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu trecut, prezent şi viitor

Venim cu toţii din trecut.
Am călcat aceeaşi urmă.
Unul câte unul ne-am născut
Şi am devenit o turmă.

Tot cu toţi trăim prezentul,
Dar călcăm o altă urmă.
Folosind bine talentul,
Ne deosebim în turmă.

Încrezători în viitor
Nu ne mai uităm în urmă.
Avem suflu-nnoitor
Şi nu mai suntem o turmă.

Cu trecut, prezent şi viitor,
Timpul tot aşa se scurge.
Omul iese-nvingător,
Viaţa mai departe curge.

poezie de Dumitru Delcă (27 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe de-a lungul anilor

Când prin oraş calci lin pe străzi
sămânţa ulmilor, şi-n mers
în adevăruri limpezi crezi -
mai e nevoie de vreun vers?

Când muşchiul de pădure mult
ne-alină-n vară verde dor
şi glasul picurat ţi-ascult -
mai e nevoie de-un izvor?

Când în bătaia vântului
mlădie umbli pe colnic,
pe-ntinderea pământului
mai e nevoie de vreun spic?

Când între lipsă şi prisos
ne bucurăm de câte sunt
şi cântă pe subt glii un os -
mai e nevoie de cuvânt?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un copil se odihneşte în pântecul mamei sale, el nu poate să-şi vadă mama şi nu poate plânge ca mama sa să vină la el. Amândoi sunt acolo, dar nu se pot vedea unul pe altul. Toţi suntem în pântecul Adevărului Infinit.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!