Serioase/triste despre rostul, pagina 16
Noi... vrem copii?
Faceți rugă la stat pentru bani de copii,
Nu mai știți nici ce înseamnă pe lume să vii,
Calculați matematic nevoi de valori,
Nu mai știți care-i rostul să naști, sau omori.
Sunteți bandă rulantă în pornire nebună
Spre o lume de a cere averi și pe Lună.
Nu contează dorința, nevoia, plăcerea
Ați ajuns doar să credeți că mică-i averea.
Vindeți case, pământuri, trăiți cât mai bine,
Fără a avea și dorința a celui ce vine.
Faceți credite multe, vreți salarii mai mari,
Nu le știți datoria, nu creați cărturari.
Aveți bani să plătiți, cumpărați aparate
Nu gândiți viitor ce de prunc vă desparte.
Mame sunt doar femeie, nu mai dau ca să sugă
Nu ascultă de plânset, nu înțeleg nici de rugă.
Nu îngrijiți de nimic, dați copiii la doici,
Sunteți demni de rușine ca bietele scoici
Fără ochi, fără suflet cu mințile gherle
Să producă mai mult, să se umple de perle.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre plâns
- poezii despre avere
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre valoare
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
Căutare
Am căutat iertare
prin plânsul vremii ce au înecat luceferi în ore
și orele se ceartă pentru minutul iubirii pierdut pe Dealul Așteptării,
nu mai înțeleg rostul vieții, în acest vacuum mă simt golită
de către Ieri, Azi și Mâine, trei verticale ce mi-au tăiat inima
dureros de adânc și umilitor.
Am căutat înțelegere
șlefuind piatra ce de aproape se transformare în stâncă
bătută de vise, de lacrimi și de câte un dor
ce albise timpul dincolo de noi,
dar cerul albastru a trimis pe rând stele
și noaptea era atât de aproape de mine
încât am atins cu degetele mele de cerneală, ochii lunii.
pe care am scris emoționată "îndurare".
Am căutat fericirea
în iarna așteptării când pe geamul iubirii, flori de gheață
se conturase atât de bine
încât nu s-au topit nici în vara dezamăgirii.
eu, troienită la poale de dor, mai speram
în ajutorul steluțelor argintii ce se lăsau peste mine ca un un vis
[...] Citește tot
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre ore, poezii despre noapte, poezii despre iarnă, poezii despre îngeri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vecina
Mă cerți mereu, dar nu sunt eu de vină,
Ci numai ochii, ochii tăi, vecină, -
Că ți-am făcut potecă prin grădină...
Adeseori tu lași la geamuri storul,
Și ușa ta e-nchisă cu zăvorul,
Dar tot mai viu s-aprinde-n mine dorul!
Și tot mai des mă poartă necuratul
Spre zâmbetul din ochii tăi, cu sfatul
Pe care-l țin ispita și păcatul.
De dorul tău, de dragul suferinței,
Când amăgit mi-oi pierde rostul minții, -
Tu vrei să-mi las și frații, și părinții?
Să leg acum ce nu se mai dezleagă,
Să ispășesc viața mea întreagă
Păcatul greu că mi-ești atât de dragă?
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vecini, poezii despre ochi, poezii despre zâmbet, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre vinovăție sau poezii despre umor
Filozofii și plugarii
Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată,
Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata.
Sfetnicii, nouă la număr, povesteau, și fiecare
Înșira câte-o legendă, câte-un basm ori o întâmplare;
Craiul însă, dus pe gânduri, n-asculta vorbele lor,
Ci, tăcut, își păzea drumul călărind încetișor.
Sfetnicii, dacă văzură cum că craiul mereu tace
Îl lăsară-n draga voie, să gândească orice-i place,
Iară între ei se-ntinse ciorobor și mare sfat:
Cine este oare-n lume omul cel mai învățat?
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre filozofie
- poezii despre tăcere
- poezii despre superlative
- poezii despre sfaturi
- poezii despre țărani
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre învățătură
- poezii despre numere
- poezii despre jucării
Refugiu
Din visuri nepatrunse acum,
Ramas pe drum singur, nebun.
Traiesc momente, bucurii,
Privesc surasuri de copii...
Si-atunci, las viata ce a mai ramas,
Sa-si faca ultimul ei pas.
Si o patrund ca pe-un refugiu al nepasarii,
Ca pe o clip-a disperarii.
Mi-aduc aminte...
Ramas, patruns, de ganduri sfinte.
Si-n capatul pustiu al lumii,
Traiesc creatiile lunii.
Patrunse doar de un fior,
Ce inca-l simt aievea, dar domol.
Nu tu, fiint-a Universului,
Ce ai facut azi primul pas,
Vei da crezare mitului,
Din tot ce-a fost si a ramas.
[...] Citește tot
poezie de Dănuț Bărbușelu
Adăugat de Dănuț Bărbușelu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre prezent, poezii despre nebunie, poezii despre frumusețe sau poezii despre durere
Crâșma
Crâșma din sat, ce stă totdeauna lângă drumul țării
este locul cel mai sigur unde se pune țara la cale,
mai mult ca la biserică unde, deo vreme,
buletinul de vot stă ascuns la popă în sertare,
pe patrafir sunt însemnele vrajbei
cu promisiuni ferme de împăcare.
Crâșma satului,
după vorbe de dulce și scărpinări pe spate, uneori,
alungă din pahar mânia
și poarta cuvântului nu o închide vreodată,
nu este stavilă în a visului cale,
moara nimicului se zbate chiar dacă apele scad,
lupii turbeți și nebuni
nu se apucă de pulpana oamenilor buni...
Crâșma satului a familiilor ruinate ține clar socoteala
și zidește milimetric a primarului cetate,
acel zeu local
ce crede că deține cărarea și rostul
și a lumii plămăestăpânită zare...
[...] Citește tot
poezie de Aurel Ștefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sat, poezii despre apă, poezii despre știri, poezii despre votare, poezii despre religie, poezii despre promisiuni sau poezii despre oameni buni
Rădăcina grâului
Maica zicea:
"Lasă, fată, faceți-vă, fată, copii
Să aibă și ei unde se duce, cu cine să vorbească,
Să se joace.
Că eu am fost singură și nu-mi deschidea nimeni ușa,
Să-i spun și eu o durere.
Șase frați am avut și mi-au murit toți,
De câte-o boală, așa.
Se numeau: Enache, Nicolae, Constandin, Constandina, Ioana, Dina...
Să le faceți colac, că le stăpâniți moșia colea.
(Acum să facă ăștia de le-au luat pământul.
Cercelaru și cu Ciupag și cu Balamuc, ăi de mi-au măsurat moșia.)
Maica a avut moșie multă.
- Ei, zice mama, care seamănă acum
C-o poză de-a maicăi, de e pe perete,
Le-am făcut colac.
[...] Citește tot
Marin Sorescu în La Lilieci (Cartea a treia-1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre cereale, citate despre văi, citate despre vorbire, citate despre viață, citate despre timp, citate despre tată, citate despre pâine sau citate despre moarte
Solus ero
Tu, preacurată rază, ce-ai coborât din stele
Să luminezi în noaptea singurătății mele,
Ascultă-mi rugăciunea, ce-o gem cu buza arsă;
Din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.
Păcătuiește raza curată, viorie,
Când se oprește-n drumu-i pe-o strașină pustie,
Înveșmântând cu picuri din sfânta ei văpaie
O scorbură, ce poartă un cuib de cucuvaie.
Vezi, zboar-atâția fluturi în necuprinsul firii,
Și strălucesc pe câmpuri, în floare, trandafirii.
În calea ta senină, spre ei îndreaptă-ți zborul
Căci lor te dete-n gându-i de-viață-dătătorul,
Tu, preacurată rază, ce-ai rătăcit din stele,
Să luminezi o clipă singurătății mele.
Eu port în mine noaptea, și-n bezna ei adâncă
Mi-e sufletul un vultur înlănțuit de-o stâncă;
Ar vrea adâncul bolții cu zboru-i să-ntretaie,
Prin câmpuri de lumină, prin drumuri de văpaie,
Să-și scalde ochii tulburi în râuri largi de stele...
Dar aspra țintuire a lanțurilor grele
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga din revista "Luceafărul" (1 septembrie 1904)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină, poezii despre aripi, poezii despre vulturi, poezii despre trandafiri, poezii despre sânge sau poezii despre stânci
Agonie
În mine se petrece-o agonie,
Ca într-o tristă casă solitară,
În sufletu-mi bătut de vijelie
Eu văd un om ce-a început să moară...
Un cântăreț cu rostul de la țară
Se duce-acum și n-o să mai învie
Cu chipul lui senin de-odinioară...
Demult... Demult... Din cea dintâi clipită,
De când te-au smuls de la bătrâna vatră,
Din casa cu șindrile-acoperită,
De-atunci începe moartea-ți nesfârșită,
De-atunci te fură fiecare piatră...
Te-au biruit în stingerea domoală
Străine legi din guri necunoscute;
S-a poticnit curata ta sfială,
La orice pas, de pravili neștiute;
Prin praf, prin fum, prin vorbe de ocară
Te-ai dus, sărmane suflet de la țară.
Din orice colț mi te prindea o sârmă
Și te-alunga un șuier de mașină...
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre moarte, poezii despre început sau poezii despre singurătate
Rugăciune
Rătăcitor, cu ochii tulburi,
Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios, stăpâne,
În fața strălucirii tale.
În drum mi se desfac prăpăstii,
Și-n negură se-mbracă zarea,
Eu în genunchi spre tine caut:
Părinte,-orânduie-mi cărarea!
În pieptul zbuciumat de doruri
Eu simt ispitele cum sapă,
Cum vor să-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s-adapă.
Din valul lumii lor mă smulge
Și cu povața ta-nțeleaptă,
În veci spre cei rămași în urmă,
Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.
Dezleagă minții mele taina
Și legea farmecelor firii,
[...] Citește tot
rugăciune de Octavian Goga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre inimă, poezii despre trup și suflet, poezii despre viscol sau poezii despre sclavie