nu sunt capabil

Iubire cazonă

Iubita mea, nu ai habar,
De câtă dragoste cazonă,
Înstare este-un militar,
Prin cea mai musculoasă zonă...

Şi nici nu bănuieşti măcar,
De ce eroică candoare,
Capabil este un căprar,
Scăpat de trudnica sudoare,

Căci este axiomă sfântă,
Şi adevărul e pe val:
Cătana în mişcare cântă,
Dar când nu cântă-i... bestial!

Şi chiar de riscul este mare,
În clipa tandră de-a primi,
La oaste grabnică chemare,
Când se întoarce... vai ce-a fi...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă cunoşti- sunt fericirea

Sunt steaua ce-ţi luminează
penelul ce scrie
sunt misterul ce te poartă
spre fantezie
sunt dansul iubirii,
sunt feerie
sunt bestia ce te duce spre pustnicie
sunt leacul ce-l cauţi
alinare să-ţi fie, în ceas de durere,
apoi bucurie
sunt năluca ce-o vezi
când bei vinul mâniei
sunt amintirea de anii copilăriei
şi femeia din vis
ce te cheamă spre veşnicie
Sunt anonimă, nu mă cunoşti
şi totuşi, mă şti dintr-o mie
te-aud cum mă chemi
zi şi nopate la tine

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi sunt...

Eu îţi sunt nebunul
Cerşetor de-aminte,
Să-ţi presare drumul,
Să-l întinzi cuvinte.

Eu îţi sunt soldatul
Ce-ţi păzeşte gânduri.
Eu îţi sunt păcatul
Ce-n ascuns îţi murmuri.

Sunt risipitorul
Ce-ţi culege lacrimi
Să-ţi înece dorul,
Să renaşti din patimi.

Eu îţi sunt duhovnic
Să te spovedeşti.
Veşnicul statornic
Să te-ndrăgosteşti.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor ...

Câinii vagabonzi sunt condamnaţi la o existenţă mizeră printre ruine,
insule gigantice de gunoaie.
Oamenii au rămas la fel de nepăsători
de mediul înconjurător; dezinteresaţi
de a construi o formă de solidaritate
şi supravieţuire armonioasă cu tot ce îi înconjoară.

Îndepărtaţi de poruncile lui Dumnezeu, lunecă
în mijlocul singurătăţii ca o revărsare neagră a nervilor
într-o lume sumbră şi n-au cum să vadă
sinceritatea din ochii animalelor abandonate.

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Şi animalele iubesc, sunt gata de a-şi oferi iubirea
până la sacrificiu.

Gândiţi-vă ce înseamnă un suflet de animal cu zâmbetul larg

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reguli de viaţă

Chiar atunci când ambientul
îţi este necunoscutul,
tu să nu distrugi prezentul!
Împacă-te cu trecutul!
Nu lua în seamă
ce zic alţii despre tine.
Să nu-ţi fie teamă!
Fără ei, îţi va fi bine.
Dacă vei avea răbdare,
răul tău va fi spre bine.
Bucuria-ţi va fi mare,
fericirea e cu tine.
Singur tu eşti responsabil
cu fericirea ce clădeşti.
Cu timpul, de eşti capabil,
multe vise împlineşti.
Nu-ţi face singur probleme!
Nu fi mereu încruntat!
Încearcă să scapi de ele,
să ai sufletul curat.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt cuvântul "sunt", eu sunt urechea care aude cuvîntul "sunt", eu sunt spiritul care înţelege cuvîntul "sunt"...

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos?

Fără mine nu se poate, dovadă că sunt.
Fără mine nu s-a putut;
dovada e că m-am tras din mine însumi
adică din acel mine care-a fost.

Eu sunt cel care nu se poate fără de el.
Eu sunt cel care nu s-a putut fără de el.
Eu sunt cel care a dat mărturie
pentru existenţa lui Dumnezeu.

Eu sunt cel care am dat mărturie
de nonexistenţa lui Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu vizibil.

Eu sunt făcut de Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu.

Eu nu sunt nici bun nici rău
ci sunt, pur şi simplu.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt mândru că sunt român

N-am călcat pământ străin.
Vă jur că nu voi călca.
La pământul meu mă-închin,
Câte zile voi avea.

Vă jur că aici rămân.
Pe pământul meu străbun.
Sunt stejar şi sunt gorun,
Sunt mândru că sunt român.

poezie de Dumitru Delcă (5 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscut

Printr-o cunoscuta gara,
Oare pentru a cata oara?
Eu nu sunt cel pe care-l stii
Eu sunt mia mult,
Eu sunt "a fi"
Eu nu sunt cel pe care-l crezi
Eu sunt altfel, incearca sa ma vezi!

poezie de Mihai Stanciuc
Adăugat de Mihai Stanciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţia a ghidat omenirea prin vremurile sale întunecate spre nivelul actual de civilizaţie. Imaginaţia l-a condus pe Columb spre descoperirea Americii. Imaginaţia l-a condus pe Franklin spre descoperirea curentului electric. Imaginaţia ne-a dat motorul cu aburi, telefonul, fonograful şi automobilul, pentru că a trebuit să visăm aceste lucruri înainte ca ele să devină realitate. Aşadar, consider că este posibil ca visele – reveria, cu ochii larg deschişi şi maşinăria minţii zbârnâind – să ne conducă spre progres. Copilul imaginativ va deveni femeia sau bărbatul imaginativ, capabil să facă invenţii şi să vină astfel în sprijinul civilizaţiei.

citat din L. Frank Baum
Adăugat de Andrea Niculae
Comentează! | Votează! | Copiază!