Poezii despre fruct oprit, pagina 16
În universul cu Adami, femeia
E răsăritul celor patru vânturi,
Pe-al lumii soclu este și a fost sculptată,
Îngână-n plâns al păsărilor cânturi
Și-i roata cu noroc și pâinea frământată!
E mărturiea tainei și-i putere
Și este labirint țesut la miazănoapte,
Femeia-i frunză, fruct și e durere
Și sacru-i pântecul și sânul plin cu lapte!
În Universul cu Adami, femeia
Cu veșmânt sau nudă, e cea care domină
Și vieții pe pământ îi este cheia,
Războiul poate-ncepe și tot ea... termină!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful meu
Din tot ce-am fost eu pe pământ
Rămas-a umbra din mormânt,
O amintire de-altădat'
Și-un nume scris pe-un lemn uscat.
Drumeț ce te-ai oprit din drum,
Chiar dacă azi sunt praf și scrum,
M-aș bucura să mă cinstești
Și al meu nume să-l citești.
poezie de Octavian Cocoș (20 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rodelul soarelui de Gustar
Agonisind dulceață în rodul bogat
Și pârguind livezile din abundență,
La catargu-i de aur, în permanență,
Transformări frenetice a învergat.
Împlinindu-și menirea, a dezlegat
Năzuința florii la ultima scadență,
Agonisind dulceață în rodul bogat
Și pârguind livezile din abundență.
Către toamnă, în a verii descendență,
La capătul crugului sideral, pe-nserat,
Soarele, miracol sfânt de Providență,
Pare un sâmbure-ntr-un fruct secționat
Ce-a agonisit dulceață-n rodul bogat.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La loc cu verdeață
[priceasnă]
Trec în zbor nori
spre alte zări
și anii-n șirag
duc cu ei ce e drag.
Geme pe pămant
prelung jalnic cânt
e-n zadar chemat
sufletul plecat.
E-n zadar chemat
omul răposat
ce-a fost pe pămant
acum e-n mormânt.
Cei rămași în urmă:
frate, soră, mumă,
vor veni la rând,
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
În poarta curții unde m-am oprit
M-a-ntâmpinat un zarzăr înflorit -
Un zarzăr alb, ca părul meu încărunțit!...
Și-n pragul porții-n care am bătut
Un buldog negru m-a recunoscut
Și m-a lătrat ca un salut de "bun venit"...
În poarta casei tale-n care
M-ai găzduit întâmplător,
Când nu eram decât un călător
Bătut de vânt și mângâiat de soare,
M-am regăsit ca-n prima zi, când tu
Îmi repetai cuvântul: "Nu"... "Nu"... "Nu"!...
Și-ți ascundeai în palme ochii plini
De ură
Și ne-ncredere-n străini...
Dar când am vrut să plec -
Ca un zevzec -
Tu m-ai oprit
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logodna iubirii
În logodna iubirii îmi
văd chipul luminos.
Cristalele de pe față
devin diamante.
Puterea inimii și forța
dansează cu îngerii.
Mă las purtat de gând,
scăldat în ape line,
pe Gura Văii din Meieni,
când ceasul s-a oprit în loc...
odaia a rămas pustie!...
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kameciatca
tu inorog bătrân
pe un aisberg alb
de preistoric
în zăpezile veșnice
de gheață ale timpului
ai oprit trenul
deversând din el
poeme-versuri
acum răsar pintre noi
înălțându-se în puls de inimă
fierbinți
dezgheață vreascuri-gheață
și...
sub răsărituri-apusuri
aprind totul
din sufletul tău
chiar dacă
este numai gheață
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Definitii
gândurile -
timp oprit momentan în cuvânt
înveștmîntat în catifea ori în zdrențe
trecând de furcile caudine ale gurii
pleacă în lume
fericind și nefericind
***
mâinile -
sălcii umbrind valurile vremii
picură idei albe și negre
slavind ori hulind binefacerea frunzelor
cu durerea de a curge fără întoarcere.
poezie de Dara Blu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vă scuturați, florilor!
Nu vă scuturați, florilor,
ascultați-mă bine, surorilor.
Toamna-i departe;
departe-al clopotelor cântec, de moarte.
Să ne rugăm, numai lumina
atotputernică-n cer să țină.
Alai oprit în mersul lui, grădina
să nu răspundă morții când o să vină...
Să nu răspundem visului rău,
care vâslește deasupra noastră mereu...
poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstorul
Eu sunt păstorul turmei.
Oile sunt gândurile mele,
Iar toate gândurile mele sunt senzații.
Gândesc cu ochii și cu urechile mele,
Cu mâinile și cu picioarele mele,
Cu nările și cu gura.
Să te gândești la o floare înseamnă să o vezi și să o miroși.
Să mănânci un fruct înseamnă să-i simți savoarea.
De aceea, în arșița zilei,
Când de prea multă bucurie mă cuprinde tristețea
Și mă întind pe iarbă pentru a mă odihni,
Și-mi închid ochii încălziți de soare,
Îmi simt întregul trup relaxat în realitate
Și știu tot adevărul, și sunt fericit.
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!