duce

Epilog

Lângă ţărmul tristei mări
M-am oprit pe-o stâncă.
Apa tremură spre zări,
Verde şi adâncă.

Sufletu-mi, împovărat
De-o iubire moartă,
Se ridică ne-mpăcat
Şi cu el o poartă,

Cum îşi duce greu în zbor
Vulturul de mare,
Peste valuri călător,
Prada moartă-n gheare...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai

te voi duce în rai
de nas
poate în raidul cutremurător
din 90
asupra sârbilor
hai
mănuşile stau umflate
gata să te apuce – ma
ja-l iubeşte
încă pe sobajici vagabondul –
te voi du
ce de nas cu pictura

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iunie suferă de răceală

În Chicago, Iunie suferă de răceală...
are nevoie de câteva sick days ca să-şi revină
Iunie strănută şi are febră noroasă -
bea ploi cu lămâie. face infuzie de prim vânt văratec,
se înveleşte cu raze timide şi dârdâie...

În Chicago, Iunie delirează a soare şi căldură
Stă înfofolit în pături de vise şi freamătă
precum Michigan Lake în furtună
Acest Iunie Chicagoan duce lipsă de vitamina D
şi mi-l cere de la mine, pentru a-şi duce zilele mai departe

În Chicago, oamenii reci suferă de un Iunie apatic
Doar eu stau reumatic, înfierbântat de junghiuri,
şi înfrunt zilele lui umbroase şi răcoroase
surâzâtor, îi împrumut vitamina D,
acumulate în zilele mele de soare cu dinţi
să-şi reamintească cum au fost caniculele de anul trecut
pe vremea asta

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Şi iar veni o clipă dulce,
Şi iar veni un gând uşor,
Duce-m-aş, şi tot m-aş duce
Peste munţi, eu călător!..

Să mă văd la mine-acasă,
Să m-alinte şi să-mi spuie:
– Doamne, cât eşti de frumoasă!
Intră-n casă, Viaţă vie!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina

Priveşti: prin lanurile verzi se pierde
Un fir de vânt şi-o dungă de lăcustă,
Şi ierburile prind ca să-ţi dezmierde
Picioarele şi tivul de la fustă,

Iar o albină gura bujorată
Ţi-o caută în zbor ca pe-un ulei
În care duce mierea adunată
Din florile de câmp, cu truda ei.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neputinţă

Şoapta-ţi nesigură
asemeni pasului care-mi străbate cărările,
ridicolă uneori
ca un clipit de frunze,
îşi depune oul
în cuibul facerii lumii.
Pot împărţi cu tine
litere,
cuvinte,
strofe întregi,
pe o sfoară
întinsă desupra prăpastiei,
care ne separă trupurile.
Un fir subţire de soare
lunecă mereu
încercând să ne vadă,
în timp ce,
o durere cuminte mă inundă,
spunându-mi în taină:
-"nu te duce,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

"Iubire" este-o vorbă dulce
Şi toţi vorbim despre iubire,
"Căci vorbe-n sac" tot omul duce,
Dar folos, vorba n-aduce,
Dacă n-are omul ştire
Să-i dea vorbei împlinire.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, iubirea mea

Stau trei copaci în curtea mea,
Cu toţii îmi ştiu dorul,
C-ai fost pedeapsa cea mai grea
Şi-mi plânge ochişorul.

Şi umbra lor pe casa gri
Aduc tristeţea care
Începe totu-a înnegri
Prin chin şi disperare.

Dar eu afară am să ies,
Să caut altă floare,
Mă fac cu vorba înţeles,
Că tot ce-a fost... azi moare.

Nu mai e loc de amintiri,
Nici loc pentru iubire,
Ce-au fost odată trandafiri,
Îmi piere din privire.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări

De ce răsare soarele?
De ce curg izvoarele?
Unde ne duce sfârşitul?
Unde este infinitul?
Soarele, de ce apune?
Unde pleacă-întreaga lume?
De ce viaţa se sfârşeşte?
De ce pământul se-învârteşte?
Sunt întrebări la care,
doar timpul poate da,
răspuns la fiecare.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine o fi...

Ce prin lume azi mai trece
Mâine o fi sub talpă rece...
Precum norul ce mi se duce
Lăsând soarele să străluce.

Risipind umbra-n vară dulce
Mândrei ce soare-mi aduce!
Ce o lasă grea-n a mea iarnă
De-mi vine s-o-ngrop în ţarnă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!