Poezii despre covor, pagina 16
Ghem-pisic
Stă pe labe, jos, pisicu,
noi îi spunem Mieunicu,
cât este ziua de mare
plânge după demâncare.
Este mic și drăgălaș,
dar e și tare poznaș:
ieri, pe ghem s-a repezit,
l-a luat, l-a răsucit,
cu gura și cu lăbuța,
dându-se peste el huța!
Învârtindu-l în neștire
s-a înfășurat în fire.
Când vine bunicul acasă
ce a văzut pe covor?
-Două gheme de fuior-
Aplecându-se să vadă
unul din gheme avea... coadă.
pe loc s-a speriat
când un ghem a... mieunat
și-a dat seama bunicu,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și uite-așa mi te dai toată
Ți-s ochii dimineți de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Și soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.
Ți-s buzele de foc și pară,
De catifea... și flori de mac
Iubirile... când se-nfășoară
Cu vise-n dulcele... iatac.
Ți-s sânii patimi... și ispită,
Plini de nectar și tainic dor,
Ca o chemare... nesfârșită,
Când cerul curge pe covor.
Ți-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... și plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Și să te-adune... din tăceri.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între splendori de vară
stau plină de vrajă la marginea splendorii
munții se oglindesc în lacul de smarald
împodobiți cu brazi sunt frați cu condorii
care zboară liberi cu povești de herald.
în poiana verderazele frenetice se joacă
căprioare zburdă, se-adapă la izvor
fericirea verii nu aș vrea să treacă
să mă plimb desculță pe floral covor.
mă scald în valuri limpezi diafane
pe culmi de extaz mă mângâie lumini
le recunosc smerită naturale icoane
le așez în suflet lângă mândri crini.
într-un sărut de raze uit de vechi canoane
iubirea lor ajunge până la rădăcini.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un asteroid fără umbră
Yvonne își strecoară
mâinile în mănușile moi.
Știe că totul e despre iubire.
Un nodúl ca o perlă în pieptul ei
o va omorî. Nimic
nu spune Primăvara e aici
cu la fel de multă încredere ca o constelație a cancerului
ce împânzește cerul din fața ei când se cațără pe pervaz
și umblă prin somn, pășind pe un covor stacojiu.
Spatele ei lipsit de aripi îi împinge sufletul înainte
sedus de un val de șoapte nerăbdătoare,
trei etaje de-a dreptul în jos.
N-a mai făcut asta până acum. Își
desface aripile. Planează ușor.
Trupul ei e făcut pentru asta.
[...] Citește tot
poezie de Glen Calleja
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am cunoscut
M-ai așteptat în parc, pe bancă
Era-ntr-o zi de sâmbătă,
Cu flori în brațe și bomboane,
M-ai cucerit cu un oftat
Mi se părea că lumea râde,
Dansam si te prindeam de braț,
Îngenuncheai în fața noptii
Iar eu eram regina ta...
Așa-mi doream så te păstrez,
Un prinț frumos și prieten drag,
Să-l simt în fiecare clipă
Cum m-atingeai si te iubeam!
Dar nori și ploi te-ai dus departe,
Uitâd ce promisiuni făceai,
Un uliu ne-a furat iubirea,
Și dor si lacrimi mi-ai furat!
[...] Citește tot
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile bunicii mele
Eu am la bunici acasa,
Bolti sub salcia pletoasa,
Unde stam invaluiti
De iz de tei infloriti.
Si-am flori multe in culori
Rosii, muscate-n pridvor,
Regina noptii-n razor
Si petuniile-n covor.
Bobiidragii ma incanta,
La un loc cu trandafirii!
Din ronduri parca saluta,
Cand pe-alei vin musafirii.
Paralute roz si albe,
Cu zorelele in salbe,
Nu deschid boboci-n floare,
De' nu-l vad pe Tata Soare.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marieta Marancea
Adăugat de Marieta Marancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu vreau totul sau nimic
Eu vreau totul sau nimic,
Tu-mi oferi câte un pic,
Clipe dulci de amor și dor
Sau fior după fior.
Eu vreau sărutări nebune,
Tu îmi dai... ce nu pot spune,
Ce nu îndrăzneam a-ți cere
Îmbrăcându-mă-n plăcere.
Eu vreau merele-ți din sân,
Tu credeai că sunt păgân,
Tandru, blând, nerușinat,
Însă sfârcul... mi l-ai dat.
Eu vreau mijlocul de floare,
Tu mă prinzi c-o-mbrățișare
Și mă strângi năucitor,
Între coapse... pe covor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Podoabe de suflet turcoaz
timpul îl cuceresc miliardară în idei
sentimente romantice mă ridică-n extaz
în flux nemărginit curg slove din condei
dragostea de poezie e podoabă turcoaz
sub ploaia ochilor versul mi-e adăpost
îmi alină sufletul când durerea mă arde
toate au o menire cum toate au un rost
scânteile minții sunt jocuri de petarde
tăcerea mea-i ca stânca spălata de izvor
să simt mântuirea cu stropi de agheasmă
am învățat să pun la tristețe zăvor
clipele să se scurgă-n clepsidre de miasmă
toamna vieții mele-i țesătură de covor
cu decoruri vesele optimizate-n plasmă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda
Pe cel camp verde-nflorit,
Holerunda lerui Doamne,
Paste-mi o turma de oi.
Dar la oi cine-mi sedea?
Sedea zeul Dumnezeu.
Si-mi sedea pe-un buciumas,
Si-mi zicea-ntr-un fluieras.
Cum imi zice, oi imi strange,
Cum imi trage oi intoarce.
Graia zeul Dumnezeu:
-Bata-va focul de oi,
Am albit pe cap ca voi.
Sarea miala d-ochesala,
Sarea-n vant sarea-npamant
Si din grai asa graia:
Nu ne, Doamne blestema,
Numai Doamne iti alege,
Noua sute de oi, sute,
Si vreo zece berbecei,
Si te du la targ cu ei.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de vanghelis007
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de toamnă
Mă-nchid, prin al nopții târziu,
în lumea cu visuri trecute,
cu cerul mereu azuriu
și drumuri adesea bătute.
Îmi caut, sub frunze, un semn,
o urmă-a potecii pierdute
prin visul în care mă-ndemn
spre clipe demult petrecute.
N-am grabă în lumea din vis,
nu-mi pasă ce frunze-or să cadă,
curată va fi, mi-am promis,
poteca și-n strat de zăpadă.
Iar dacă va fi, uneori,
ascunsă-n covor de petale,
voi face cărare prin flori
spre vara ce-așteaptă o cale.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!