Toate rezultatele despre Mama Naturïżœ, pagina 16
Poemele Apocalipsei
-I-
Trezește-te Mamă
trezește-te Țară
copiii te cheamă
ieși Mamă afară
Trezește-te Țară
trezește-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am
Trezește-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezește-te Mamă
Trezește-te Țară
șobolanii se cară
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prietenie, poezii despre poezie, poezii despre mamă, poezii despre dor, poezii despre copilărie sau poezii despre Apocalipsă
De ce?
Mamă, de ce m-ai născut om
și m-ai lăsat să rătăcesc
în tărâmul de ceață al iluziilor?
De ce m-ai adus în lume, mamă
și m-ai transformat din energie în carne și sânge
și m-ai făcut să gândesc?
Mi-ai dat ochi ca să nu pot vedea,
urechi ca să nu aud,
simțuri pentru a nu simți
și gură ca să mă pierd în cuvinte.
Aici nimic din ceea ce există
nu este ceea ce pare a fi!
Și te urăsc, mamă
că m-ai chemat din neant
ca să mă întrupezi în locul
unde fericirea nu înseamnă cunoaștere
și cunoașterea nu înseamnă mântuire.
[...] Citește tot
poezie de Cosmin Soames
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stii la ce ma duce gandul, la un dialog intre Muza(mama) si bardul(omul), la poetul care intotdeauna isi plange existenta, [...] | Citește tot comentariul
Vezi și următoarele:
- poezii despre fericire
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre urechi
- poezii despre sânge
- poezii despre simțuri
- poezii despre prezent
- poezii despre naștere
- poezii despre mântuire
Fiul: Mamă, pregătește-l pe tata! Am picat la examen!
Mama: Tata a aflat și e deja pregătit! Pregătește-te și tu!
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre mamă, citate despre tată sau citate despre examene
Caietul de desen al mamei
Când eram mică, mama purta legate de mână pensule
câte una la fiecare deget, subțiri și mai întotdeauna murdare de culori,
și nici nu vă închipuiți ce frumoase culori...
Mama picta. Deschidea palma
și din palma ei izbucneau zboruri de fluturi. Mama
își apropia mâna făcută căuș de chipul meu, când îmi venea să strănut.
Strănută în palmă, mă îndemna zâmbind.
Strănutam albastrul pe cer, galbenul în lanurile de floarea-soarelui,
câteodată strănutam ploaia și mă ascundeam râzând și cu pletele ude,
și mama îmi cânta despre fericirea care trăiește într-o căsuță cu trei pitici,
mama picta
pe căsuță un horn,
pe masa piticilor o bucată mare de ciocolată,
pe sufletul meu, liniște, liniște...
Mama picta. Tata ridica ziduri.
Cărămidă peste cărămidă, grindă peste grindă, altă grindă, alte cărămizi...
Eu mă țineam de zid să învăț mersul în două picioare,
mama, la câțiva pași înainte, îmi desena drumul pe lespede,
[...] Citește tot
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre desen
- poezii despre învățătură
- poezii despre viață
- poezii despre tată
- poezii despre suflet
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- poezii despre pictură
Unuia care obișnuiește să înjure, la propriu
La-njurături, de bună seamă,
Ca el, mai tare, nimeni nu-i-
Uită că și el are-o mamă,
... Mama lui!!!
epigramă de Marius Coge din ziarul "Viața Buzăului" (8 mai 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre mamă
Mama
Poartă mama un inel,
Tare drag îmi este el,
Cu o pietricică rară
În formă de inimioară,
Vreau să-l port,
Dar am răbdare -
Pâna cresc un pic mai mare.
poezie de Maria Gonta (17 septembrie 2015)
Adăugat de Maria Gonta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre creștere
Odă pentru mama
Mama,
cea mai sacră ființă, a lumii epopee,
harul divinității în suflet de femeie,
chipul ca o icoană cu aura senină
pictat în tonuri calde cu-a binelui lumină.
Mama,
ești strigătul naturii, ecou al nemuririi,
cuvântul ce deschide ferestrele iubirii,
se cuibărește-n zâmbet, în lacrimi și oftare
și-n gânduri nerostite în clipe de-ncercare.
Mama,
candela din suflet, lăcaș de rugăciune
nădejdea vieții mele și-a Tatălui minune,
eternă primăvara, natura-n sărbătoare
scăldată-n mir de nard, tămăduitoare.
Mama,
de ziua ta... cunună a creației divine
ce prinde-n ea iubire, iertare.... și suspine,
o dragostea supremă ce curge în șuvoi,
din slava sfintei pronii primește-o înapoi.
poezie de Doina Cărpinișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre religie, poezii despre zâmbet, poezii despre sărbători, poezii despre superlative, poezii despre sfinți, poezii despre primăvară sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
O mamă îi scrie un e-mail fiului ei: "Dragă Toni, ce mai faci? Aici tuturor ne este dor de tine. Te rog ieși de pe calculator și coboară în bucătărie să mănânci. Cu drag, Mama".
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre mail, citate despre dor sau citate despre calculatoare
Incertitudine românească
Ȋn turul doi, când vom vota,
Cum toți au fost niște mișei,
Nu știm pe cin' vom înjura:
Pe mama lui, sau mama ei.
epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre votare, citate de Valeriu Cercel despre votare, citate de Valeriu Cercel despre mamă, epigrame despre România sau citate de Valeriu Cercel despre România
A venit aseară mama
A venit aseară mama, ca-n romanța populară,
Oare te-a găsit acasă, oare mai știai că-i ea,
N-a venit ca să-ți aducă, a venit ca să îți ceară,
A venit aseară mama cu broboada ei cea grea.
A venit aseară mama și-i atîta de-nstărită,
Încît nici nu poate spune tot ce are-ntr-adevăr,
Are astm, contracte, noră, pensie, nepoți, flebită,
Și argint din cel mai strașnic în sprîncene și în păr.
A venit aseară mama, bună seara, sărutmîna,
A simțit că nu te doare și că te-a și indispus,
Îi citeai în ochi căderea și-i vedeai în trup țărîna,
A venit aseară mama, s-o ajute cel de sus.
A venit aseară mama, n-a mai apucat să-ți spună,
Dacă vrei s-o iei la tine, pentru cît va mai trăi,
Că o dau afar-din casă, că la dînșii în comună
Fac curat, dărîmă totul, lasă brazdele pustii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Poezii cenzurate, 1990
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre pensie, poezii despre moarte, poezii despre gări sau poezii despre fier