Poezii despre vorba, pagina 15
Visul...
de dincolo de fire vă salut
sunt dus să văd cum dincolo de fire
stă castitatea boțului de lut
cu rațiunea bântuită de neștire
la un pahar de vorbă somnolent
cu liniște la fund în unduire
și veșnicii curgând adiacent
cu efemer de dincoace de fire...
poezie de Iurie Osoianu (11 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele zece porunci
Zece legi despre morală, îndrumare pentru oameni,
Ne-a lăsat scrise în piatră Tatăl nostru - Dumnezeu
Și așa cum spune-o vorbă:,, Să culegi ceea ce sameni"
Vom fi răsplătiți cu toții pe măsură... tu și eu..
De pe plăcile de piatră Moise le-a transcris în carte
Și le-a răspândit în lume, coborând de pe Sinai,
Biblia e Cartea sfântă și ne spune-n prima parte
Că Dumnezeu este unul și alt Dumnezeu să n-ai!
Să nu faci chipuri cioplite și să nu te-nchini la ele
Căci Dumnezeu este duhul între Cer și-ntre Pământ
Este-n aer, este-n apă, este-n nori și - n toate cele
Și coboară în ființe să le sufle Duhul sfânt
Din întreaga săptămână să muncești doar șase zile,
Duminica-i de odihnă, de cinstire, de - nchinat,
Să nu faci nicio lucrare și să ții minte, copile,
Casa Domnului te-așteaptă când ți-e sufletu-ntinat!
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciună, blană luxoasă...
Minciună, blană luxoasă,
Prietena vinovaților, de orice rasă,
Sfideazi orice greșeală, orice pedeapsă,
Tupeistă, înfrunți dreptatea,
Făcând-o să se umilească,
Ca sărăcimea, la curtea boierească,
Cum să scapi fără pedeapsă?
Minciună, blană luxoasă,
Zâmbăreață și sfătoasă,
Dar în simțiri zdrențuroasă,
Cu limba caldă și mieroasă,
Vulpe de soi, arătoasă,
Alergi din casă în casă,
Prefăcută în un pui de rasă,
Să-ți impui statutul tău
Înspre tot ce e mai rău,
Cum să scapi fără pedeapsă?
Minciună, esență crasă.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (5 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub cerul crud de catifea
Sub cerul crud, de catifea,
Mă mângâie un vis de nea
Și dulce-cald și-ades calin,
Ca vorba plină de venin.
Dar sper că, doar în visul meu,
E cald mereu, e frigul greu,
Și chiar mai cred ca ea există,
Iubirea aia dulce-tristă!
poezie de Cristina Lila (4 ianuarie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miros, pieptene, lingură
Chiar și "ar-fi-putut-fi" revine.
Cel mai simplu lucru miros, pieptene, lingură
se întoarce învolburând o pulbere strălucitoare-n aerul însorit,
o confuzie care se cere și trebuie cunoscută,
o sete insistentă de istorie, o foame a sufletului.
El așterne ideea pe hârtie,
rememorând cum ei priveau odată două nurci
acele jurubițe sinuoase mai fluide decât însăși apa.
Gândul și sentimentul sunt oare la fel de întrețesute,
o elice-n spirală arzând timpul?
Acum apa s-a liniștit,
reflexia și pierderea rămân egale cu ele însele.
Dar, unde se duc, de fapt, se întreabă el,
sau de unde vin;
este vorba de niște mijloace de reînviere,
de un pâlpâit al celulelor, de o nevoie de simetrie?
Renunță la o dimensiune și... despre ce a fost vorba?
Ticul nervos al ironiei lui e doar o scurtătură:
[...] Citește tot
poezie de Jan Owen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialogând la ora cinei
e ora cinei...
ne așezăm în jurul mesei
cei care am mai rămas
eu
gândurile mele
și nelipsitul invitat
tic-tacul bătrânului ceas
să mai pot schimba și eu o vorbă
el tic
eu tac...
asa dialoghez eu în fiecare seară
și am un motiv să mai beau o votcă
să-mi mai aprind o țigară...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Zicea că-i vorba de o frățească dragoste, de camaraderie,
Personajul lugubru care a pornit războiul...
Distrugerea, măcelul vecinilor ce-n pace-și duceau traiul,
Însă s-a dovedit că bumerangul urii chiar lui i-a distrus trupul
Și-n negură i-a aruncat poporul.
poezie de Emilia Țeț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superba clasă a amintirilor din copilărie
Dragi copii
vă mulțumesc
că
mi-ați făcut loc
în
amintirile voastre
Și-n
această clasă
am onoarea
să vă fiu coleg
Colegul Copilăriilor Voastre
știurlubatice
Vorba lui Nică
Primul Nostru Coleg
De Eminescu
nici nu mai am cuvinte
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (14 iunie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decaloguri comparative...
Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are stăruință.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu, îți zâmbește în față.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciună, blană luxoasă...
Minciună, blană luxoasă,
Prietena vinovaților, de orice rasă,
Sfidezi orice greșeală, orice pedeapsă,
Tupeistă, înfrunți dreptatea,
Făcând-o să se umilească,
Ca sărăcimea, la curtea boierească,
Cum, să scapi fără pedeapsă?
Minciună, blană luxoasă,
Zâmbăreață și sfătoasă,
Dar în simțiri zdrențuroasă,
Cu limba caldă și mieroasă,
Vulpe de soi, arătoasă,
Alergi din casă în casă,
Prefăcută în un pui de rasă,
Să-ți impui statutul tău
Înspre tot ce e mai rău,
Cum să scapi fără pedeapsă?
Minciună, esență crasă.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (5 iulie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!