Toate rezultatele despre viata+ca+un+altar, pagina 15
Spășită
În genunchi mi-am tors speranță
din fuiorul viețuirii,
norocului să-i țes treanță;
cu drama nefericirii.
În genunchi mă plec pioasă
la altar de rugăciune,
când conștiința mi-apasă
suflet rătăcit prin lume.
În genunchi voi sta spășită,
până aripi îmi vor crește.
Ca-n lume neprihănită
să-mi duc destin de poveste.
În genunchi îmi duc menirea
printre îngerii din Ceruri,
să le caut nemurirea
gândurilor puse-n versuri.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (12 iulie 2014)
Adăugat de Un prieten
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.
Imn femeii
Femeie prea frumoasă, care
Îmi umpli inima de har
Slăvită fii, nemuritoare,
Tu ești al vieții mele far.
Tu mi te-ai răspândit în viață,
Ca-n minte farmecul beției
Și-n sufletu-mi cuprins de ceață
Reverși nectarul fericirii.
Tu, vis ce răspândești parfumuri
De flori involte, fructe coapte,
Cădelniță al cărei fumuri
Se 'nalță tăinuit în noapte.
Cum gândul meu curat
Să te exprime'n cânturi grele?
O, strop de rouă, parfumat
Cu-eterul visurilor mele.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multe pietre de încercare
Pun răscruce între hotare
Dar când faci din ele altar
Mergi în pace plin de har...
Cei ce sunt în Domnul tari
Au pe drum altare mari
Însă cei voinici din fire,
Doar pietre de poticnire.
Ioan Hapca în Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Lucica Rares
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecouri de pe Front (sonet conflictului ruso-ucrainian)
ECOURI DE PE FRONT
(sonet conflictului ruso-ucrainian)
Mai tristă e viața în România,
Că cerul la Răsărit s-a-ntunecat
De fumul tunurilor, ce-au invadat
Pământul Ucrainei, dinspre Rusia.
Cu sânge de eroi a fost îmbibat
Ogorul gliei, de artileria
Lui Putin, când a adus agonia
Din război nedrept și nejustificat.
Pe drumul de lacrimi plecat-au mame
Cu fiii și bătrânii la hotare,
Către un altar de pace ducând drame.
Tristețea e și mai apăsătoare,
Când invadatori cu planuri infame,
Între confrați pun crâncena trădare.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (24 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între alfa și omega
Sufletu-i o carte cu file de mister,
Labirint de arte, din cioburi de eter.
Dornic, levitează prin mii de galaxii,
Să primească darul ambroziei timpurii.
Corabia lui Isis o lasă ca tribut,
Și primește-o viață - fantomă pe pământ.
Din catarge rupte, aduse de furtuni,
El își face scară, să iasă din genuni.
Se pierde într-un vis, în somnul neputinței,
Renaște din abis, cu harul biruinței.
Ofrande el închină, în zbor de șoim hoinar,
Să nu fie-o umbră în focul din Tartar.
Pe altar, prinos - un totem cu stea -
Oferă veșniciei, din soarele lui Ra.
Și sufletul devine un Alfa între sfinți,
Precum și un Omega al celor adormiți.
poezie de Gabi Bărbulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Tu ești? Spune-mi, inimă! Picură smirnă, tresare izvorul însetat de mir.
Te ridici coloana infinitului, te răspândești în mine, suflare de viață.
altar al iubirii, cu brațele plutind în aer în căutarea luminii.
Mă îmbată trupul tău de lapte și miere,
Îl simt cum își deschide floarea vieții, își dăruiește roua stelelor.
Își desface petalele sărutând în priviri soarele, ploaia, fulgerul verii.
Hai să ne întoarcem în copilărie, să mă prinzi de mână
și să alergăm pe coclauri râzând!
Hai să fluierăm a fericire, să cântăm copacilor,
să ne cățărăm pe vârful trăirii, gata de culesul fructelor!
Tu ești preaiubitul sculptor de timp,
potirul ce-mi fură și răsuflare, și geamăt și surâs?
Suflete, templu, unul în altul dăltuim urme adânci.
poezie de Iulia Dragomir (29 august 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele căzătoare partea a V-a
Te-am ridicat pe-al stelelor altar
Și ți-aș fi oferit în dar de nuntă
Sărutul meu și-al viselor pojar
Și ochii mei sălbatici de cucută.
Dar umbre sidefii ți-au adâncit
Trupul străin, în universuri stranii.
Zadarnic... tu nu știi cât te-am iubit
Și n-ai să-mi poți plăti cu lacrimi anii.
Cu brațul tremurând, îngenunchiat
La tâmpla ta de marmură, sub valuri
De pleoape de granit, am lăcrimat
Și s-au aprins în noapte mii de flamuri.
Genunchiul s-a-mpietrit și am rămas
De straje, pentru zeci de constelații.
Ascultă plânsul versului-meu-glas
Și crede-mă: "așa iubesc bărbații"!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi
De-aș fi o lacrimă-n amurg
În ochii tăi aș înnopta
Iar dimineața să mă scurg
Scăldată de privirea ta
De-aș fi un zîmbet răsărit
În colțul gurii tale dulci
Te-aș săruta la infinit
Pân' ți-aș lăsa urme adânci
Un rid pe fruntea ta de-aș fi
M-aș preschimba în bucurie
O viață-ntreagă m-aș jertfi
Pe-al tău altar de furie
O șoaptă dac-ar fi să fiu
Din vorba-ți uneori domoală
M-aș revărsa așa cum știu
Încetișor la tine-n poală
[...] Citește tot
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile icoanei
LACRIMILE ICOANEI
Pe al creștinătății plai
curge Mirul din icoană,
când Sfântul lăcrimează-n Rai,
de a sufletului rană.
Lacrima-n mir se transformă
pentru candela credinței,
cu a spiritului formă
din Raiul făgăduinței.
La poarta Raiului ceresc,
creștini așteaptă chemare
să-și ducă suflet omenesc
pe-a veșniciei cărare.
Pe suflet scriu rugăciune,
la altar ceresc s-o ducă,
în a icoanei minune,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Calea, Adevărul și Viața - poezii religioase
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirare
Mirare întreruptă
înflorirea cireșului negru,
altar, de miros
sfințit.
Căpriorul simte
cum îi cresc cornele-n stele,
două inelare-nuiele.
Noapte de vrajă
unde să plece?
Cum ne farmecă luna,
cum mă nasc
când nu mă mai nasc,
cum mă mir
părăsit de suflet!...
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (27 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!