Poezii despre ochii blanzi, pagina 15
Prin ochii nimicului
Îți trebuie doi de noi...
"Cine sunteți voi"?
Ochii nimicului din voi
"Care noi sau ei sau voi"?
Doi de zero lipiți,
Prea simplu pentru voi
Să vedeți cu noi...
Ochii nimicului din voi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi
Umblați în neprihănire
Să nu vă vorbiți de rău
De azi unii dar pe alții
Ci ascultați de Dumnezeu
Să-i fiți robi doar Lui mereu
Cetățeni ai sfintei nații
Să nu fiți gata de ceartă
ci-n sfințenie trăiți
fiți cu inima curată
ascultând de Sfântul Tată
voi copiii Lui să fiți
De aceea cumpătați
Să trăiți viața sfântă
De aici toți surori și frați
Căci voi toți ați fost chemați
Să intrați în cer la nuntă
Fiți de azi plini de blândețe
Blânzi fiind și ascultători
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre sfințenie
- poezii despre curățenie
- poezii despre știri
- poezii despre vorbire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tată
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Doruri...
Toate dorurile mele
Numai tu știi să le asculti
Domn venit de printre stele
Ce inima mi-o săruți.
Toate gândurile mele
Numai tu știi să le-asculți
Vis rebel, blestem de iele
Ce poemul mi-l încânți.
Toate visurile mele
Numai tu știi să le cânți
Domn al inimioarei mele
Mai rămâi cu ochii-ți blânzi.
Toate versurile mele
Numai ție ți le-nchin
Domn al Poeziei mele
Și al rimei pelerin.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre visare
- poezii despre inimă
- poezii despre dor
- poezii despre versuri
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre muzică
Doar ochii
Eu am rămas printre destine pendulând
Iar versul mi s-a stins în negura de șoapte,
Doar ochii mei încă veghează suspinând,
S-apară chipul tău frumos în miez de noapte.
Încerc să te întrezăresc doar printre amintiri
Și prin cenușa visurilor noastre spulberate,
Prin disperarea și furtuna unor mari iubiri,
Neverosimile iluzii și-amăgiri deșarte.
Voi rătăci mereu printre destine pătimind
Și graiul meu va amuți curând în lumea fără șoapte,
Doar ochii mei vor sta de veghe strălucind,
Ca ochii de argint ai prădătorilor din noapte.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre miezul nopții, poezii despre frumusețe sau poezii despre cenușă
De nu ma poti iubi...
De nu ma poti iubi frumoaso, -
Caci altul ti-e stapan pe veci -
De ce, cand te-ntalnesc in cale
O clipa - ochii nu ti-i pleci?
De nu ma poti iubi, frumoaso,
Intoarce-ti ochii de la mine;
Tu stii ispita ce se-ascunde
In fundul apelor senine;
In prefacuta-mi nepasare,
In genele mereu plecate,
Tu nu-ntelegi marturisirea
Iubirii mele zbuciumate?
De nu ma poti iubi, femeie,
Intoarce-ti ochii - caci ma tem
Sa nu le-ntunece lumina
Intaiul dragostei blestem!
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Victor Eftimiu despre iubire, poezii despre lumină, citate de Victor Eftimiu despre ochi, poezii despre frică, poezii despre femei, citate de Victor Eftimiu despre femei sau poezii despre apă
L-a privit cu ochii
aceia mari și s-a simțit
vinovat pentru ceea ce nu făcuse
ochii neobișnuiți de mari
intrau în creier prin ochii lui
sfredeleau adn-ul pupilele
gri închis și asta l-a înfricoșat
fiindcă știa că nu e pe măsura
acelei încrederi care-i citea
gândurile de om obișnuit
simțea că va veni un moment
în care o va dezamăgi
chiar dacă și-ar muta privirea
în altă parte
ochii aceia mari au analizat tot
se simțea împovărat
îi venea să fugă cât mai departe
să-și găsească un ungher întunecat
a simțit lacrimile cum îi udă
obrajii și se scurg pe podeaua
din dormitorul imens
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre gânduri, poezii despre genetică sau poezii despre creier
În șoaptă
Sub ochii aceștia pastelați, lucioși,
Ne cuprindem lacom în sărutul fin.
Iubire îmi șoptești
Cu chipul tău senin.
Dorința mă îndeamnă iar...
Ei surâd cu ochii mari-
Copii cu titlu nobiliar
Ne cred cu toții a fi.
poezie de Maria Neski (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Te-or dărâma, bisericuță veche
Te-or darâma, bisericuță veche
Și ziduri noi și drepte-or să ridice,
Căci cele vechi s-au cam plecat de vreme
Și cărămizile-au pornit să pice.
Clopotul de-un sfert de veac aproape
Strâmbatu-s-a și gata e să cadă,
Clopotnița cu trepte putrezite,
În care ne urcam cu toți, grămadă.
Altarul mic, întunecat și rece,
Acuma plin de fum și de miresme-i.
Dar mâine îl vor dărâma zidarii,
Să facă loc mai larg catapetesmei.
Într-un ungher uitat de toți, vor pune,
Grămadă, învechitele-ți icoane
Și altora, din alte țări aduse,
Le-or atârna inelele-n piroane.
[...] Citește tot
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre bătrânețe, poezii despre țări, poezii despre viitor, poezii despre timp sau poezii despre religie
În căutarea unei povești de Crăciun
M-am trezit cu ochii
plini de vicol
și de
ninsori de legănat copilăria
Brrr Doamne
ce iarnă imaginară
cu
mâinile înmănușate-n versuri
cu
haine călduroase de sonete
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan (12 decembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre copilărie, poezii despre mâini, poezii despre imaginație sau poezii despre iarnă
Dar ochii?
Stă ciuta neagră între stânci, afară.
Cine-mi va săruta gura amară?
Cine-mi va săruta gura amară?
Încet-încet pătrunde ciuta-n tindă.
Vrea botul către mine să-l întindă,
Vrea botul către mine să-l întindă.
Miroase buzele-i a iarbă crudă,
O strig în șoaptă, nu vrea să m-audă,
O strig ușor, tot nu vrea să m-audă.
Aleargă aprig cineva spre mine,
Prin viscol și prin zloată albă vine,
Prin viscol și prin zloată albă vine.
Aud prin preajma foșnet vag de rochii.
Dar ochii? Cine-o să-mi închidă ochii?
Dar ochii? Cine-o să-mi închidă ochii?
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre stânci, poezii despre rochii, poezii despre negru, poezii despre gură sau poezii despre alb