mircea trifu

Ăsta-s eu

Numele tău e scris pe pietre,
Amintirile te uită pe podea,
Am pagini verzi, multe lalele,
Bine ai venit în
Noaptea mea!
Sirenele au două picioare,
Piraţii cântă blues pe mare,
Suspinele nu le pot vinde nimănui
Iar n-am nimic de agăţat în cui...
Poftele tale le cunosc,
Au numele ascuns în mine.
Zâmbete vând, dar pe ascuns,
Până ce mâine nu mai vine.
Am cumpărat un glonţ de ceară
Să îl topeşti la sânul tău
Şi de va fi ultima oară
Să ştii...
Adio, ăsta-s eu!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parola

Parcările multicolore, cu irizări metalizate
strălucind în umbra lacului, de unde
zumzăie cărucioarele încolonate, înspre
ombilic. Înspre dovadă şi tăgadă, spre
făgăduinţă, spre toate astea.
Acolo cei patruzeci de hoţi spun parola
oricui, acolo intri fără să ieşi, acolo
ieşi fără să fi intrat, fiindcă e locul
din care nu revii. din care nu te trezeşti-
de acolo nu poţi decât să nu-ţi aminteşti
nimic.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Azi noapte am visat că te iubesc
În somnul meu profund şi nelumesc
Erai chiar lânga pat, foarte aproape
Ca prada unui fulger printre pleoape,
În nepăsarea liniştii cereşti
Nici nu ştiam prea bine cine eşti
Îţi mai văzusem chipul undeva
Şi ochiul tău prelung ca lacrima,
Si mirosul de floare l-am simţit
Înfipt în carnea mea ca un cuţit.
Azi noapte am visat că te iubesc
Şi-am plâns în somnul meu nepământesc.

poezie de Mircea Micu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulei, făina, mămăligă

Numele tău e inutil,
Ploile nu au adresă,
Te voi săruta în mai,
Când berzele au cuibul lor.
Sentimentele le colectez separat,
De ce vrei carne?
Lumea a apărut într-o zi de post...
Foc, jar, cenuşă, gheaţă
Sufletele ţipă în zadar,
Ulei, făina, mămăligă,
Nu pot trăi fără supermarket.
Când oamenii au gânduri gri
Pe cer te desenez din nori,
Decât să pleci, mai bine nu mai vii,
Pâine, conserve şi un buchet de flori!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosesc în rai

Simt cum se apropie ziua ta,
Cerceii de anul trecut
S-au devalorizat,
Anul ăsta aurul e mai scump...
Labirintul de idei
A rămas în pana
Unui dinozaur dispărut.
Demult, luna mai aducea
Flori mici şi nopţi fierbinţi,
Stinse de ploi
Ale nimănui...
E prea uşor să judeci,
Mai bine du-te tu acolo
Unde pământul naşte urzici.
Eu vreau să - mi amintesc,
Tu nu crezi în nimic,
Iluziile te duc la somn,
Dacă raiul are iarbă,
Eu merg să o cosesc!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă de cartof

Te-am căutat azi în pământ
Şi ţi-am găsit inima,
Avea forma unui cartof roz
Uşor deformat de pietre.
Mai ştii când spuneai
Că azi nu e momentul,
Mâine e prea târziu,
Florile oricum mor?
Nu aş putea să privesc
O poză cu noi
Fără să mi se pară
Înduioşător de patetica.
De fapt, eu nu am
Nici o poză cu tine,
Nici o poză cu noi.
Nu ştiu de ce,
Dar am preferat să - ţi uit chipul
Şi să te păstrez,
Într-o casă roşie
Cu patru camere.

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poem din cealaltă extremă a vieţii

Mă uit la mine şi nu mă mai recunosc; totul e nou si necunoscut.
Nu stiu ce s-a întamplat cu mine... nu mă mai trezesc din visul acesta;
Uitat de lume şi de viaţă paşesc prin trecutul fără sfarşit, încărcat cu amintiri frumoase, însa prea dureroase.
Of, viaţă, cu ce ţi-am greşit?
Of, lume, chiar ţi-am greşit!?
Doamne, unde esti tu, cel care esti lumina pământească? M-ai lăsat şi tu? Te strig, dar nu mă auzi; Te caut, însă nu te găsesc!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remiză de salon

- V-am dat un şah cu calul, mă iertaţi,
Dar e un şah lipsit de gravitate.
Puteţi fugi cu regele, sau poate,
Că-i preferabil calul să-l schimbaţi.

Şi pentru ca să nu vă angajaţi
În operaţiuni prea complicate,
Dăunătoare pentru sănătate,
Eu v-aş propune net să remizaţi.

- Deşi cred c-ar mai fi o încercare,
Ea presupune un efort prea mare
Şi-o foarte-ndelungată analiză...

Dar cum sunt invitat la un concert
Şi-acum e ora şapte fără-un sfert
Accept cu dragă inimă remiză.

poezie de Mircea Pavelescu din Revista Romană de Şah (1948)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine suntem?

Uităm cine ne sunt strămoşii
Uităm de Mircea şi Ştefan
Uităm cine ne sunt străinii,
Uităm de lance şi duşman.
Uităm ce este Mioriţa,
Uităm de Adevărul sfânt,
Uităm ce-nseamnă conştiinţa,
Uităm de-al poeziei cânt.
Uităm colindele şi Plaiul,
Uităm părinţii, prea cărunţi.
Uităm să zămislim copii,
Şi pe sărman, şi pe flămând,
Şi pe cei morţi, şi pe cei vii,
Îi tot uităm pân–la mormânt.
Dacă uităm, dacă uităm,
Cine suntem, cine suntem...?

poezie de Ştefan Agachi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Nci aurul în dar,
Nici trandafirii,
Nici soarele
din nesfârşitu-i;
Am strâns păcatul
într-un singur vers
Şi ţi l-am dat cu
Nimbul nemuririi.

Nici soarele din
Nesfârşitu-i mers,
Nici aurul în dar,
nici trandafirii;
Păcatul ne-mplinit
al nemuririi
Ascuns cu taina
Într-un singur vers.

poezie de Mircea Ionescu-Quintus din Lacrima scoicilor (1979)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!