mers

Crochiu

Păşim în doi
Sub pletele bătrânei ploi
Şi-un vânt bezmetic ne adie
La ora udă şi târzie
A stropilor ce cad mereu...

Iar părul tău cu părul meu
Se-ating din mers – şi se sărută,
Precum în noaptea abătută
Deasupra mea şi-asupra ta
Doi pomi vecini s-ar săruta,
Sau cum o boare trecătoare
S-ar săruta cu-o altă boare.

Şi suntem tineri amândoi
Sub ropotul bătrânei ploi.

poezie celebră de Liviu Deleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminiţele somnului tău

Am mers prin munţi şi avalanşe de zăpadă
Am zâmbit si am primit asemenea sufletului meu răguşit
Si nu am vrut sa fiu un impas in ritmul tau
Am vrut doar simple lumini din iubire
Şi multă dragoste desprinsă de pasiune
Am risipit lumina să te prindă şi te va scaldă în caldură
O căldură pe care o voi broda cu mii de luminiţe
Din care să împletesc somnul tău
Să strig la nori să te conducă...

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Cea Mai Mare

Ne-am dus, eu şi sufletul meu, să ne-mbăiem în mare cea mare,
Ajungând la ţărm am început să căutam un locşor pustiu şi liniştit.
Cum mergeam, am văzut un om stând pe o stâncă cenuşie;
Lua dintr-un sac praf de sare şi-l arunca în mare.

"Acesta este un pesimist," a spus sufletul meu,
"Să părăsim acest loc. Nu putem face baie aici."

Am mers până când am dat de-un golfuleţ.
Acolo am văzut un om stând pe o stâncă albă;
Ţinea-n braţe o cutie pentru bijuterii,
Din care lua zahăr şi-l arunca în mare.

"Iar acesta este un optimist," a spus sufletul meu,
"Nici acesta nu trebuie să ne vadă trupurile goale."

Am plecat mai departe.
Pe o plajă am văzut un om ridicând un peşte mort
Şi, cu infinită grijă, depunându-l iarăşi în apa mării.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire

Am rugat pe profesorii care ţin prelegeri despre sensul vieţii
să-mi spună ce-i fericirea.

Am mers apoi la directorii faimoşi care conduc munca
a mii şi mii de oameni.

Ei au dat din cap şi-au surâs, adică s-au prins că
încercam să-i iau peste picior.

Apoi, într-o după-amiază de sâmbătă, colindând pe malurile
râului Des Plaines,
am văzut o mulţime de unguri sub copaci
cu femeile şi copiii lor,
cu un butoiaş de bere şi un
acordeon.

poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De drum nebun

Îmi e calul obosit
de atâta galopat,
spre un câmp mai înverzit
unde poate a plouat

şi mă duc pe calea mea
spre soarele ce apune,
sus nu este nicio stea
s-o iubesc nescrisă-n rime.

Aud pietrele călcate
şi crăpate unele,
deranjate sunt pe moarte
invocând copitele.

Îmi e calul obosit
şi încă mă duce-n spate,
de mers mult e umilit
şi mă duce până poate.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duşmani

Eram prieteni vechi, odată,
Ba din acelaşi sat,
Şi pentr-o 'mpărăţie 'ntreagă
Noi nu ne-am fi certat.

Dar într-o zi de sărbătoare,
Mergând pe câmp agale,
C-o fată, dintr-un sat aproape,
Ne-am întâlnit în cale.

"A cui eşti, fa?" — i-am zis în treacăt
"Ia stăi din mers o leacă..."
"A cui să fiu?" — ea ne răspunde,
"A cui o şti să-mi placă..."

Atât a trebuit: o vorbă,
Şi-un semn cu salba mâinii, —
Şi dintr-o vorbă de muiere
Azi ne mâncăm ca câinii...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că tu exişti

Te urmăresc cu mintea şi cu ochii
Şi te cunosc şi după mers şi după rochii
De cum cobori din casă de pe scară,
În pas grăbit de blândă căprioară.

Te văd cum ocoleşti aleea mea cu plopii,
Îmi bate inima când te apropii,
Te-aştept cu zâmbet cald sau ochii trişti
Şi-I mulţumesc lui Dumnezeu că tu exişti.

Că eşti încântătoare şi divină,
Asemănându-te cu o antică regină,
Străluminând în mine-un gest străbun,
Să te ador şi-n gest sublim, să mă supun!

poezie de Petre Gigea-Gorun din Cent poemes dʼamour
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele galben

Cu inima în mână, am mers prin oraş,
păşind pe prima zăpadă din anul ăsta.
Şi inima mea, stropită cu vin şi oţet,
continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani,
în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboşarului.
Oasele singure nu mă puteau salva.
Nici numele tău, Argentina, pământ al făgăduinţei.
Numai un câine mare şi galben s-a îndurat de mine,
a venit spăşit şi mi-a mâncat inima, fără grabă.
Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui.

poezie de Doina Ioanid
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Record

Caută cheia succesului
Nu cumva se devii
Aplicaţie ratată
A unor extratereştrii
Puşi pe programe galactice

Mai bine încearcă
Cea mai tare reuşită
Performanţă terestră
Proiect operaţional
Nou record spaţial

Împinşi de concurenţa acerbă
Cei mai mulţi competitori
Se vor antrena frenetic
Având model perseverenţa
Şi antrenor propria voinţa

Motivaţi până peste poate
Înalţă opere din mers

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (22 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călcând

Când vei veni la mine la cruce să-mi aprinzi
La cap o lumânare, te rog să nu-ţi întinzi
O mână cum se face la gară sau în port;
N-am să mă pot abţine să ţi-o sărut, nici mort.

Să-ţi iei la revedere mai bine cu piciorul
Când vei pleca spre casă călcând în mers amorul
Care precum un şarpe de tine se va ţine;
Să mai opreşti o gură de măr şi pentru mine.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!