Amuzante/comice despre luca gena, pagina 15
Căci dacă fudulirea cu medalia Bene-Merenti, ca să revenim la dânsul, face, mai cu seamă din partea celui ce nu o merită, o impresie ridiculă, apoi desigur fac, mai ales din partea celui ce ar merita-o, o impresie foarte penibilă ciuda si paraponul că n-a căpătat-o încă.
finalul de la Bene Merenti de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui datornic
Pentr-o datorie veche,
Ești fudul de o ureche;
Pentr-o datorie nouă,
Ești fudul de amândouă.
epigramă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent și serios, un bun soț și un bun tată de familie. Cu atâtea calități trebuia să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i.
începutul de la Om cu noroc de Ion Luca Caragiale (1890)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu de tot în noapte, trei vechi prieteni stau de vorbă într-o berărie despre ce?... Ei! despre ce pot sta de vorbă trei români așa de târziu?... despre politică, fără-ndoială.
începutul de la Cam târziu... de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-nserate, după o zi foarte călduroasă, aștept într-o stație mică, de pe linia Brașov - Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua; n-am vreme s-aleg: trenul pleacă-ndată.
începutul de la Luna de miere de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pun puncturile și linie de sfârșit și, după ce Tomiță, vesel, m-asigură că n-a simțit nici ca o pișcătură de purice, îi citesc cronica. Confratele meu îmi mulțumește încântat; decât - pretinde să facem numai o foarte mică modificare la încheiere: în locul măselei, să punem credința. Conviu bucuros, și cronica noastră e trimisă la tipografie.
finalul de la Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Știm, oricine dintre noi știe, ce este 64. Să vedem ce este plebicistul...
replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul III, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tipătescu (terminând de citit o frază din jurnal): "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
replica de început din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1883)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul stă în atitudinea "vreau", și totul se mișcă în funcție de ce vrei. Aproape tot ce am vrut am obținut, aproape tot din ce am obținut nu m-a satisfăcut. Îmi este greu să aflu ce vreau, de asta stau.
Luca Filip
Adăugat de Luca Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el.
începutul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!