Poezii despre gluma, pagina 15
Moș Crăciun
Când vine Moșul o să-i spun: nu mai deschide sacul tău,
Pătrunde doar la el în suflet și zi-i că vreau să fie al meu,
Pentru o oră, sau jumate. De mână să îl țin, să-i simt căldura.
Hai Moșule, tu poți s-o faci, transformă-i în iubire, ura.
Eu știu, tu ai puteri nemăsurate și vei crea o lume nouă,
În care să mă vadă, să-și dorească, măcar o dată, sau de două,
Să-mi stea alaturi, să-mi citească versul ce-l scriu acuma,
Pentru el. Hai Moșule, nu mă lua cu gluma,
Că e iubire, nu-i dorință ce trece iute ca să vină alte.
Eu nu vreau jucarii ca toți copiii, nici o carte,
Il vreau pe el, privirea, ochii, gura
Ajuta-mă s-ajung să-i simt căldura.
Nu poți Crăciunul ăsta? Nici cel trecut n-ai vrut.
Când o s-o faci? La anul? E bine de știut,
Că așteptarea mă sleiește, puterile se duc pe rând
Si o să mor, drag Moș Crăciun, cu tine si cu el în gând.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul parc
Bătrânul parc a prins iar viață,
Un vânt firav îi joacă-n plete,
Miresme-adie să te-mbete,
Pasteluri calde te răsfață.
Castanii ninși de vreme-n tâmple
Învăluiesc vechea alee,
Scântei gingașe de-azalee
Sortesc iubiri să se întâmple
O veveriță năzdrăvană
Cu ochi de onix se alintă,
Privește-apoi culcușu-i țintă
Și ia-n lăbuțe o castană.
După un puști râzând în soare
Cu greu bunicu-abia se ține
Și zice-n glumă către sine:
- Îți mulțumesc, pentru plimbare!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Gelu Crișan
Adăugat de Ioan Gelu Crișan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
În părculețul de lângă apă
Care curge încet la vale
Stau gânditor pe bancă
Fiind și zi de sărbătoare.
Pe alei e forfotă mare
Bătrâni, tineri și părinți
Veniți pentru plimbare
Cu odraslele lor cuminți.
Unii mereu spun la glume
De care îmi aduc aminte
Lumea noastră este lume
Și privește tot înainte.
Bucurii au și ai mici
Pe lângă părinții lor,
Mamele și ai lor tătici
Le fac voile cum vor.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul din mine
Când viața mi se scurge-încet, încet
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Nu sunt de felul meu un păcătos
Am trupul plin de răni, fără folos...
La vârsta mea se-adună anii stând
Ca să-i alung eu nu mi-am pus în gând
Las scris posterității pe-un bilet
Că viața mea se scurge-încet, încet...
Nu pot ca s-o opresc în loc nicicum
Ar fi-n zadar, știm totul este fum
Motive am pentru a fi discret
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret...
O glumă bună mi se pare-a fi
Ca să trăiesc ferice zi de zi
Am sufletul ca de un vierme ros
Nu sun de felul meu un păcătos...
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie despre produsele naturiste ale bunicii
Mi-am luat de la Blue Diamond, Turmericul
Că-i trebuia bunicii
Iar bunicul a luat din Noni,
Doza mult prea mare, după cum râde.
Și are potență mare la glumit și treburi:
A spart lemnele din curte
Și pe bunica a prins-o iute
De păr a prins-o și a întreb-o,
"-O partidă facem, fă?"
În glumă aceasta aprobă
Apoi se ridică din pat
Să îi facă omului pe plac.
Dar cum uitase să facă mâncare
Îl întrerupse când îi era dragul mai mare
Și tot se minuna singurică, la bucătărie
De ce oare, moșul ei a devenit așa activ?
Să fie oare de la naturiste?
Sau să fie de la mașina de curierat?
Oricare at fi motivul, lumea-i veselă se știe,
Iute, prinde neuronul și îl bagă-n sac
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din Sub ochelarii unui papuc umoristic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
L-am zărit
l-am zărit
se vorbea pe stradă de mine
l-am zărit cu mâinile atârnându-i din umeri
trist rătăcit speriat de lume
cu ploaia șiroindu-i pe ochi pe gură
cu mersul nesigur de om rănit
răpus de coarne de fier
și târât de învingătorii
în straie de lână și coifuri în glumă
în urma lui doar ură
cui îi pasă zic,
apoi urlu cu lupii la strungă,
cui?
prin mine
trec trenuri de umbră
batalioane desuete-n furtună
rupe crivățul din mine hălci de sânge
treci și tu iubito strada pe urmă
ca o nălucă fulgerând
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cearta la miezul noptii
Nu inteleg ce e cu tine,
Desi imi juri ca ma iubesti,
Si-mi spui ca totul va fi bine,
In permanenta ma ranesti.
Eu stiu ce simt, dar stiu ca totul
E doar un vis ce l-am creat,
Cand ma uitam pierdut spre stele,
De dragoste cand eram beat...
Dar tu ce simti iubire oare?
Caci mai mereu asa raman,
Plangand sub semn de intrebare,
Cu frica mai mereu in san.
Ne despartim sau mai ramanem?
Tu ma iubesti sau nici nu stii?
Caci dupa asa multe certuri,
E greu sa cred c-a mea vei fi.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
De la deal înspre câmpie
Zboară zvonul, susotind,
Vântul spune c-o să vie
"Ea", în vizită curând.
Vorbesc pomii, de-i asculti,
Între ei, parcă cu jale.
Cic-a fost văzută-n munti,
Coborând încet spre vale
Într-o rochie de "rugină",
Încăltată în "noroi",
Cu alura-i de regină,
În caleasca ei de "ploi".
Soarele îi face loc,
Norii, crainicii fideli,
Adunati parcă ad-hoc
O anuntă-n chicoteli.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-ajung să pipăi taina...
S-ajung să pipăi taina ca pe pâine
pân' la plăsele să-i împlânt cuțitul,
să-mi zică steaua dintre nori "smintitul"
când i-oi promite ziua de poimâine
Lihnit, neantul să-mi încapă gluma
de-a-mi duce de dârlogi ființa goală
pe scurtătura îmbrăcată-n smoală
către iubirea unică, postuma
Să-mi tacă telegrafu-n substantive
născute-n nori de adăpat ursita
despre molozul rătăcit în sita
prin care trec durerile fictive
În finitudini să-mi alint ocara
și deghizat în pogorâri mondene
să mă feresc de evlavii perene
când mi-oi croi, din cârpe șterse, doara
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (ianuarie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Zâmbiți, vă rog
Ne stresează piramida
Care pare mai înaltă,
Și obida ca omida
Sastisite stau în haltă
Unde este impiegatul
Să ne miște de pe șine?
Când fac mâțele șpagatul,
Moare lumea de rușine
Asta-i: nici o bucurie
Neplătită îndeajuns
Când mi-aduc aminte mie,
Nu mi-a stat bine nici tuns
Lăsați gluma la o parte
Domnilor, cât mai e timp
Cumpărați rapid o carte
De intrare în olimp!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!