Poezii despre fulgere apoi tunet, pagina 15
Două zăpezi
Mansarda mea albastră, cu trandafiri de talc,
Împiedicatul tunet se-ascunde în făptură,
Făptura mi se-ascunde-n iubiri-miniatură,
Mansarda mea în unghiuri, cu flori pe care calc.
Mansarda mea bolnavă, bolnave anemone,
Apoasele ferestre, apoase-ncrengături,
Pervazuri și pervazuri, iubiri-miniaturi,
Mansarda mea în unghiuri, bolnave histrione.
Molateca ta palmă vibrează-n umeri, umeri
Și uite cum se duce o candelă de os,
Și uite cum se duce conturul tău sticlos;
Cu palmele, mansardă a timpului să numeri.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a lăsat o tăcere
s-a lăsat o tăcere uscată
un tunet era în mijlocul adâncului
tropotul calului alb avea nevoie de spațiu
năluci alergau pe tavan în spirale repezi
scriau pereții și ei se crăpau
rugăciunea de noapte se revărsa-n potop spre lumină
veșnicia privea ca o stană de piatră
supraveghind cerul să nu se dărâme
era târziu și era noapte
amăgirea stăpânise mărginirea înmiresmată-n secundele mele
beția de sânge pur a frunzei străpunse dur se dilua sub tutela lunii
tot ce există a fost și va mai fi
suntem noi înșine un joc al naturii
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre galaxii de lapte
mi-au pus pe umeri temerile pământului
c-un orizont fără margini
nimeni nu știe cum să-l treacă
nici cărări nu sunt
gândurile zboară cu aripi de lut
în memorie cu înțelesul zdruncinat
caută să iese la lumină
printre galaxii de lapte
încerc fiecare umbră s-o îndepărtez
imposibilul îmi joacă sub ochi
nu mai sunt copilul îngrozit de tunet
doar fulgerul mă mai sperie
gândesc la o arcă să populez cosmosul
dar Dumnezeu mi-a luat-o înainte
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloanele urcă...
În umbra luminii,
în care se frâng printre nori
fulgere,
ne hranim cu ploile.
Teama cine o strigă?
În spatele ei se cațără Moartea.
Ascunși în găuri de șarpe
unde nu pătrunde nimeni,
ne ucide prin tăcere
căutarea...
În focul întețit pe arbori
cu ramuri tinere,
înfășurați în inele,
trecem prin maduva noptii.
Coloanele urcă,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (1 martie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fața arborilor mei
chip fără mască
fața arborilor mei
apoi
și apoi
și pentru totdeauna
e luciul unei oglinzi
tremurul apei
izbăvirea
viața mea de iarbă
neatinsă de somn
absentă în această tăcere
din care începe ruptura
și ruga
în
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou
Tablou cu nuri în acolade
Din care curg fulgere moi
Cu dinții de ieduți de lapte
Născuți în ierburi și-n noroi.
Tablou cu vise răstignite
În cuie de lumini adânci
Pătrunse pe neocolite
În coastele ce stau pe brânci.
Tablou cu țara și cu tine,
Șuvoi ce curge stând în loc
Pe-ntins de lacrimi și suspine
În liniștea fără noroc.
Tablou cu inima în groapa
Celor cu aripi de nisip
Jucându-se vârtos cu sapa
În ochiul meu, sculptându-ți chip!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbare
Se zguduie lanțurile cerului...
Cad fulgere peste lumea
Transformată în lavă.
Oarbe tăceri desenează vise de catifea.
Pe catafalcul tăcerii
Au desenat altar pentru închinarea la idoli.
Nu îngenunchiați cât gândul vă este sabie
Răsucindu-se în neant!
Puteți lupta chiar dacă rănile voastre
Invocă moartea.
Îngeri coboară peste sufletul vostru
Și vă împietresc, eliberându-vă de dureri.
Luptați! Mâine este o zi
Ca și azi, cași ieri...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânii mușcați de maci
Și aș pleca, luna răsare,
Ne strânge-n brațele-i de raze,
Noi ne grăbim, răbdare n-are
Nici crucea dulcilor extaze.
Pornim mereu morișca vieții,
Ne-nvârte timpul ei pe loc,
Din seară-n crugul dimineții
Iubirea-n inimă ia foc.
Și ardem fulgere și smirnă,
Și nu jelim pentru prezent,
Jelim că n-o să mai rămână
De-atâta ars un compliment.
E dimineață sus, pe munte,
Tu te îmbraci și nu te-mbraci,
Eu visele le am cusute
În sânii tăi mușcați de maci!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigătul
Un strigăt dezlănțuie vântul
Ca fulgerul, nori de furtună,
Iar dorul îmi bântuie gândul
Săruturi să prind în cunună.
E strigătul, cânt de chemare
Când pieptul tresaltă de dor,
Priviri îmi aștern înspre zare
Ca șoimul prin tainicul zbor.
E strigătul, vuiet prin noapte
Pe culme de munți, trecător,
În zori, se revarsă în șoapte
Spre altarul nestinsului dor.
E strigătul, tunet prin ceruri
Ce-alungă furtuna din nori,
Hai, vino iubito, prin neguri
S-aprinzi curcubee pe flori!
poezie de Nicuță Ioan Lungu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un... pic
Pic, pic sună pe țeastă; un cor universal
Din opera lumească, ce crește câmp, oceane
Și aer impercept prăvale-n tunet mal
De sunet, bang și fulger... e-un sor de lampioane.
Ațâță gând, rapace de înălțat frumos
La hăul tot, ce-i scenă, din mult uscat și ape;
Lavabilul ce spală gunoaiele ce-am scos
Din pământ pur... topindu-l, dezintegrat aproape.
Se pică molecula lichidă, translucidă,
Neînțeles de clară după un atât parcurs,
Doar ca să zboare iar, de-al ei abis lividă,
Căci trebuie spectacol... Bilet nu-i cu ramburs!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!