Poezii despre dusmani, pagina 15
Ultima cafea
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ți-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ți coasa cea grea
Și mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine ești, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini și oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câștigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2015)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mulți soldați
Ca un drapel, ideea dansa înaintea noastră;
Sunetul unei muzici marțiale;
Fiorul de a purta o armă;
Pre-sentimentul întoarcerii acasă din lumea largă;
O scânteie de glorie, furie către dușmani;
Un vis cât datoria pentru patrie sau pentru Dumnezeu.
Dar toate acestea erau lucruri în noi, strălucind înaintea noastră,
Nu ele erau puterea din spatele nostru,
Puterea era Omniprezenta mână a Vieții,
Ca un foc în centrul pământului ridicând munții
Sau ca forța apelor dezlănțuite forțând si rupând zăpoare.
Îți amintești cercul de fier
Pe care fierarul, Shack Dye, l-a sudat
În jurul stejarului de pe pajiștea lui Bennet,
De care atârna hamacul
În care fiica lui, Janet, putea să se odihnească
Citind în după amiezile de vară?
Și că stejarul, crescând,
A rupt banda de fier?
Dar nici o celulă din copacul
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață-mă tu
Învață-mă tu!
Poate anii mi-s dușmani
Și mi-am pierdut ochii de copil
Pe drumul prea lung,
Poate nu mai știu să privesc
Și doar văd:
Cum taci, cum zici, cum uiți,
Cum taci...
Învață-mă tu!
Poate gândul mi-e umbră
Și mi-am uitat simplitatea frumosului
În pașii prea mulți,
Poate nu mai știu să fiu
Și doar trec:
Cum plec, cum vin, cum stau,
Cum plec...
Învață-mă tu!
Poate vocea mi-e rece
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (17 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablouri/coșmar
Eram în război nu știu cu cine,
Eu, un soldat, că așa îmi stă bine,
Căpităneasa ne-mparte pe paturi,
Mie îmi dă o sută de sfaturi.
Iar colonelul serbează o zi,
Poate de naștere sau de-a muri,
Aveam fiecare pușcă, pistol,
mie-mi lipsea un creion și un rol,
omul și patul, sforăie toți,
simt cum se-apropie dușmani de opt coți,
sunt o mulțime, ne-or împușca,
oamenii nu știu să tragă o saltea,
iată ne duc în lagăre mici,
toată povestea e cu pitici.
********************
Marmura tace, Venus fără brațe,
Iubirile mor încet și în pace,
Ce a fost? Fluture - noaptea,
Eu în fluture intru în șoaptă,
Schimb de vorbe, vorbele-s iarbă,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
Eu sunt acea mare Pisică divină,
Care a răsturnat Copacul sfânt de la Heliopolis în tină
În noaptea Distrugerii
Demonilor, acești dușmani ai lui Neberdjer.
..............................
O, Râ, scapă-mă de acest demon! Este cel
Cu fața ascunsă de un văl!
(Sprâncenele lui sunt cele două Brațe de Balanță
Din acea Noapte fatală, blestemată,
Și când, înainte de a fi absolvite,
Toate păcatele vor fi socotite).
Scapă-mă de acești Paznici-Spirite,
Înarmați cu cuțite lungi,
Și ale căror gheare îmi sfâșie carnea cu dureroase dungi!
Știu bine: chinuirea slujitorilor lui Osiris e singura lor bucurie...
Dar nu vor putea să mi-o facă mie,
Nu mă vor duce în cuptoarele lor!
Căci eu cunosc Numele vostru, zeilor,
Așa cum cunosc și divina ființă vie
[...] Citește tot
poezie din Cartea egipteană a morților (1993), traducere de Maria Genescu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porunci paradoxale
Oamenii sunt lipsiți de logica și de recunoștiță, și sunt egoiști.
Oricum, iubește-i.
Dacă le faci bine, te vor acuza de egoiste motive ulterioare.
Oricum, săvârșește fapte bune.
Dacă ai succes, te vei pricopsi cu falși prieteni și cu dușmani adevărați.
Oricum, continuă să lupți pentru succes.
Binele pe care îl faci astăzi, mâine va fi uitat.
Oricum, fă bine.
Onestitatea și franchețea te fac vulnerabil.
Oricum, fii deschis și onest.
Oamenii cu idei mari pot fi uciși de oameni cu minți mici.
Oricum, dacă tot e să gândești, gandește în stil mare.
Oamenii profită de fraieri, dar urmează întotdeauna învingătorii.
Oricum, bate-te și pentru câțiva fraieri.
[...] Citește tot
poezie de Kent M. Keith (1968), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praf de stele
De sus, de pe un mănunchi de stele,
Ce strălucesc în miez de noapte,
Zăresc o lucitoare stea,
Cu raza ei, ce îmi zâmbea...
Să fie oare mama mea?!
Mă întrebam în gândul meu,
Cu inima zdrobită de durere,
Să fie oare ochii mamei mele,
Ce mă privesc duios și cu căldură,
Ferindu-mă de lumea rea, dușmani și ură?
Și stând îngândurată pe prispa casei,
Priveam îndurerată către cer...
Sunt multe stele care pier
Și oameni dragi, ce ne privesc de sus,
Ca vremea bună ce-a apus...
De ne privesc cu drag, din cer, de sus.
Atunci steaua lumina mai tare
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut o cale...
Oare, care-mi este calea?
Va trebui poteci să caut,
ș-ar trebui să fiu precaut,
să nu mă năpădească jalea...
Caut o cale de urcare,
dreaptă și fără bolovani,
să nu-ntâlnesc dușmani,
care m-ar ucide în cărare...
Tu muză bună, acum taci,
dar vii grăbită pe cărare
cu privirea dusă-n zare
să mă-aștepți lângă copaci.
Împreună găsim drumul,
îl urmăm desculți prin rouă,
în zile senine și când plouă,
ca să ne-ntâlnim destinul...
[...] Citește tot
poezie de Ioan Friciu (6 mai 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns domnului Bunget Marin
Și privind la Udriștea-n balcoane,
Nea Bășică, mulți dușmani mai are...
Dar tratează ferm, convingător,
Prezumtiv, un nașpa viitor.
Astfel, dânsul, stăpânit de frică
Și de-un dor nebun de păsărică,
Renăscu din propria-i cenușă
Gângurind un text lasciv din gușă.
O dădu în bărci cu portofelul,
Cu un fals inel îi luă fațada,
Și înnobilat de faimă, chelul,
O dădu pe porumbiță gata.
Dar veni momentul împăcării
Cu partidul dizlocat, afon...
Când, fiindcă se numea iahnie,
Trase-un "bum" și nu zise pardon.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între Ani!
A mai trecut un an fără să vrem,
Am făcut și facem tot ceea ce putem,
Ca să ne fie drumul vieții cât mai ușor,
Pentru unii drumul lor parcă-i un zbor.
Copiii vor repede ca să crească,
Bătrânii și-ar dori să întinerească,
Noi, ceilalți, nu avem timp să ne gândim,
Dar ne-am dori, tineri mereu ca să fim.
Copiii cresc repede fără să știe,
Bătrânii se gândesc, dincolo cum o să fie,
Noi mergem înainte purtați sau nu de val,
Dar unii dintre noi, nu mai ajung la mal.
Iată-ne ajunși în ziua dintre ani,
Ziua în care uităm că avem dușmani,
Majoritatea vom petrece și fără mulți bani,
Mulți, dar nu toți vor apuca noaptea dintre ani.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Kerekes (31 decembrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!