Serioase/triste despre dans balet, pagina 15
Vârsta de aur a dragostei
Mâinile mele sunt îndrăgostite,
vai, gura mea iubește,
și iată, m-am trezit
că lucrurile sunt atât de aproape de mine,
încât abia pot merge printre ele
fără să mă rănesc.
E un sentiment dulce acesta,
de trezire, de visare,
și iată-mă fără să dorm,
aievia văd zeii de fildeș,
îi iau în mână și
îi înșurubez râzând, în lună,
ca pe niște mânere sculptate,
cum trebuie că erau pe vremuri,
împodobite, roțile de cârmă ale corăbiilor.
Jupiter e galben, și Hera
cea minunată e argintie.
Izbesc cu stânca-n roată și ea se urnește.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vârstă
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre sculptură
- poezii despre marină
- poezii despre gură
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Antereul lui Arvinte
Arvinte coatele au ros la antereu,
Dar n-au stat mult să socotească;
Ci singur el, mereu
Se puse să-l cârpească.
Iar pentru petici de cârpit
Din mâneci au tăiat ca o a patra parte
Și antereul l-au gătit
Cu mânecile prea scurtate,
Încât oricare le vedea,
De dâns râdea.
Văzând aceasta el, au zis în gândul său:
"Lăsați, că doar nu sunt așa de nătărău,
Vreun lucru mare nu-i
Să-mi tai eu poalele de pe la antereu
[...] Citește tot
poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gânduri sau poezii despre avere
Răspunsuri
Sunt plantă gingașă de câmp
Un toporaș micuț și plâng,
Sunt deșteptarea tuturor culorilor
Un curcubeu finit al florilor,
Sunt zeu și semizeu și Dumnezeu,
Un astru muritor sunt eu,
Sunt rază de polen pe frunză
Un paradis ascuns în umbră.
Ești soare peste așteptarea mea
Un suflet care-ndură viața grea,
Ești domn de țară pașnică
Un vânt lăsat să pască,
Ești tot ce aș putea vedea
Un Univers ce se crea,
Ești tot ce aș putea simți
Un sunet de coarde fierbinți.
E căntecul tăcerii mele
Un imn de pulbere de stele,
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Stan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre sunet
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
Inelele inchid in cerc iubirea
De ai privi atent în vidul
din jumătatea plină de trăire,
nu doar acele forme ondulate,
contur pribeag de trup
- secundă fadă,-
în care cerul pierde din senin
și iată:
rămâne doar o umbră, un destin
sau doar un dans în ritmul ploii...
Cartonul umed, o fotografie
Atât rămâne din minunea dată.
Inelele închid în cerc iubirea.
Sufocă mut.
Aripile se frâng
Iar visul tău se pierde-n amoțire.
Vrei doar tabloul sau culorile din el
sau sunetele stinse de tăceri?
Nu vrei pastelul, simfonia sau lumina
din fiecare gest sau gând sau șoaptă?
Nu vrei să simți iubirea-n valuri necurmată
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre zile, poezii despre secunde sau poezii despre ritm
Antiprimăvară
Ce dacă vine primăvara
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toți cocorii înapoi
În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheța sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheață
Ca un stingher spre alt stingher.
Și vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Și cuiburi și-au făcut la streșini
Și lângă mine nu ești tu
Ninsori mai grave decât moartea
Au fost și sunt și vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Și vin nebuni să facă schi.
Și ninge pânâ la prăsele
Ninsoarea-mi intră-n trupul tot
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu (1986)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre ninsoare, poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre trup și suflet sau poezii despre toamnă
Primele iubiri (I)
Azi, iată, am văzut un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Vin cerbii mei în goană să se-adune
Și către el privirile-și țintesc-
Un codru nesfârșit de coarne brune,
În care mii de stele strălucesc.
Sosind din dunga zării de argint,
Vin păsările-mi mari de sărbătoare
Și-nchipuiesc pe ceruri, fâlfâind,
Un ocean de aripi mișcătoare.
Întreaga lume-a sufletului, vie,
Palpită-ntr-o frenetică beție.
Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat și sună
Oglinzile ritmându-și-le-n dans,
Și brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un amețitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii-
Cristalurile cântecelor grele-
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș din Primele iubiri (1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre sărbători, poezii despre struguri, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre rouă
Băutorul de absint
Ușor, ușor șterg lumii vizibile conturul și chipul înnegurat.
Aud departe-un vuiet departe și totuși aproape foarte,
Îndepărtat și straniu,-n ureche crește-o voce în intensitate,
E oare vocea mea? Vorbele pe care le rostesc sună ciudat,
Cad parcă într-un vis, traversând ziua-n zbor planat;
Palidă, lumina-i fumul unui vis. Clar ca tot ce este-aproape,
Noi ca lumea și iarba pentru ochii îndrăgostiți se văd toate,
Bărbații și femeile îndreptându-se unul către celălalt.
Lumea-i nespus frumoasă. Orele-s prinse
Într-un dans simplu cu uitarea dulce, surâzândă...
Sunt împăcat cu Bunul Dumnezeu și lumea. Ușoare
Și fără griji curgeți în clepsidră, fire de nisip, neatinse,
Liniștite: abia, abia vă mai simt dezmierdarea blândă.
Legănat cum sunt de-această maree indiferentă, visătoare.
poezie de Arthur Symons, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre voce, poezii despre urechi, poezii despre uitare, poezii despre ochi sau poezii despre nisip
Rătăciți în primăvară
Foamea aprinsă-n suflet râvnește ospețe
Iubire se pierde-n felii de cer rumenit
Înserare-n cuvinte, săruturi răslețe
În turnul din vis clopotele au amuțit.
Murmură un pian în clape de cireșe
Primăvara-n pene de păun s-a despletit,
Tărâm al iubirii se țese-n seri leneșe,
Țipăt verde-al câmpiei în pupilă-nflorit.
Liliacul ninge mierle-n sărut înnoptat
La geam borangicul din măr aprinde luna
Din pleoapa unui cais un vis s-a răsturnat
Strunele sângelui sparg zăvoare întruna.
Albastrul fluid al nopții curge-n pahare
Din păpădii se-aprind felinare de ceară,
În somn de porumbei păianjeni țes hotare
Și-aruncă lacrima primăverii în seară.
[...] Citește tot
poezie de Alice Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre seară, poezii despre noapte sau poezii despre mere
Decembriada 1989 (Tuturor martirilor Revoluției)
În Decembrie, se primenea o lume,
cu dalbă cămașă, brodată cu nume:
Ștefan, Cosma, Tudor, Dumitru, Matei,
Gheorghe, Radu, Constantin și alții ca ei.
Pe străzi, aripi tinerești se avântau în zbor,
spre cerul lui Hristos, în dans de tricolor.
Când Țara își alegea o spiță din an,
roua înroșită picura din ram.
Sudoarea ardea pe frunte, pleoape și buze,
pâinea noastră se cocea la flăcări de-obuze.
Se tulbura cerul și ningea aprins,
Țara adormea cu ochiul larg deschis.
Sfintele suflete, la capătul nopții,
în lumini străluceau, pe pajiștea morții.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre alb, poezii despre țări sau poezii despre tinerețe
Pentru cel care-a plecat...
Nori de plumb ca niște ziduri între Soare și Pământ
Au întunecat văzduhul și apasă peste sat,
Clopotele bat prelung, sparg tăcerea de mormânt,
Ca un geamăt de durere pentru cel care-a plecat....
Norii s-au pornit să plângă ca-ntr-un cor de maici jelind,
Lacrimi reci se scurg pe cruce spălând omul de păcat,
Gerul face din stropi stele pentru seara de colind
Și se lasă întuneric peste cel care-a plecat...
Dans de fluturi parcă-s fulgii în lumina unui bec
Și se-aștern peste morminte mici cristale de agat
Lasă urme pe zăpadă pașii care îl petrec
Și bat clopotele-n turlă pentru cel care-a plecat...
Numele înscris pe cruce va mai dăinui un timp
Să se întrebe trecătorii cine-a fost și ce-a lăsat
Și vor trece ani în șir, anotimp după anotimp,
Să aștearnă încet uitarea peste cel care-a plecat...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre nori sau poezii despre ger